Fostul poliţist Nicolae Sântimbrean, care susţine azi interviul pentru funcţia de director executiv al OIR POSDRU Regiunea Centru, ancheta suspecţii cu bulanul

Partidele politice ce formează USL îşi impun, încet dar sigur, oamenii în posturile cheie din instituţiile publice. Liberalii s-au mişcat ceva mai bine decât pesediştii şi au reuşit să pună mâna pe cele mai râvnite instituţii din judeţ. Astfel, recent, Gabriel Pleşa, consilier local şi preşedinte al PNL Alba Iulia, a preluat conducerea Electrica Serv Alba, iar Dan Brătean a fost numit director la Electrica Furnizare. Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba este condus de câteva săptămâni de Marcela Creţu, soţia liberalului Simion Creţu, director la Agenţia de Dezvoltare Regională 7 Centru. Practic, liberalii încearcă acum să se reaşeze pe vechile poziţii, strategice şi foarte bine plătite, pe care le-au deţinut pe vremea guvernării Tăriceanu.
Aşa se face că un alt post vizat de liberali, deţinut în trecut de actualul deputat PNL Dan Coriolan Simedru, este şefia Organismului Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (OIR POSDRU). Salariul mare dar şi importanţa regională a acestei funcţii i-au făcut pe liberali să-şi dorească din nou şefia OIRPOSDRU în curtea proprie.

Omul susţinut de PNL Alba pentru funcţia de director este Nicolae Sântimbrean, crescut de foarte tânăr în sânul partidului, foarte aproape de liderii acestuia. O alegere nu foarte inspirată pentru o instituţie atât de sensibilă din punct de vede al imaginii, ar putea spune unii.  Asta deoarece Nicolae Sântimbrean, fost poliţist de comună, are o pată pe propria biografie, pată care a rămas ascunsă atât timp cât el nu a ieşit în lumina reflectoarelor scenei politice. La 36 de ani, Sântimbrean este absolvent de Drept, are un Masterat în Managementul Integrării Europene şi Administraţiei Publice, şi a lucrat ca expert parlamentar la Camera Deputaţilor, fiind consilier al liberalului Călin Potor. De asemenea, a fost consilier al lui Dan Coriolan Simedru, în perioada 2008 – 2009 şi în 2012, perioadă în care acesta a deţinut funcţia de prefect de Alba.

Tânărul poliţist Nicolae Sântimbrean ancheta suspecţii cu bulanul
Înainte să facă politică şi să intre în administraţie, Nicolae Sântimbrean a fost poliţist la Cenade. Nu mulţi sunt cei care ştiu că el a fost condamnat în decembrie 2003 la 1 an de închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de cercetare abuzivă. În calitate de tânăr poliţist la Postul din Cenade, Nicolae Sântimbrean împreună cu un alt coleg, „aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, au exercitat acte de violenţă asupra unui bărbat, cauzându-i leziuni ce au necesitat spre vindecare 3-4 zile de îngrijiri medicale, în scopul determinării acestuia să dea o declaraţie în care să recunoască o faptă ce nu a fost săvârşită de acesta”, se arată în rechizitoriul întocmit de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba, citat în sentinţa penală nr. 339/2003 a Tribunalului Alba.

„Cei doi inculpaţi îşi desfăşoară activitatea în cadrul Postului de poliţie Cenade iar pe raza acestuia de competenţă, la data de 14 august 2000, a fost comisă o infracţiune de furt calificat din bufetul comunal, iar conform dispoziţiilor legale cei doi inculpaţi au trecut la efectuarea de cercetări, care au condus la un cerc de suspecţi, între care şi partea vătămată M.A. Urmare a acestor indicii, la 9 noiembrie 2002 partea vătămată M.A. a fost invitat la Postul de Poliţie Cenade unde a fost interogat asupra modalităţilor de comitere a faptei”, mai spun anchetatorii. „Întrucât partea vătămată a refuzat constant recunoaşterea faptei pe care nu a săvârşit-o, iar inculpatul S.N. (n.r. – colegul lui Sântimbrean) l-a invitat într-o cameră alăturată biroului, unde a început să-i aplice lovituri în palme cu bastonul din dotare şi cu o bâtă. După aplicarea unor lovituri în palme şi pe antebraţe, acelaşi inculpat i-a cerut părţii vătămate să se dezbrace şi să se aşeze într-un pat în poziţia în genunchi, cu talpa membrelor inferioare ieşite în afara saltelei patului, după care i-a aplicat lovituri cu aceleaşi obiecte contondente în talpa membrelor inferioare.

Apoi, inculpatul Sântimbrean a intrat în încăpere şi i-a cerut părţii vătămate să intre în birou pentru a scrie o nouă declaraţie în care să recunoască fapta, (…) acesta scriind în noua declaraţie că nu a comis fapta pentru care este anchetat, fapt ce l-a determinat pe inculpatul Sântimbrean Nicolae să o invite din nou pe partea vătămată în camera alăturată, unde inculpaţii i-au aplicat pe rând părţii vătămate lovituri cu bastonul şi bâtele în palme, pe antebraţe şi în tălpi”, se mai spune în rechizitoriu.

„Tatăl părţii vătămate, martorul M.A. a arătat că l-a văzut pe partea vătămată în incinta postului de poliţie având palmele foarte umflate, spunându-i că l-au bătut cei doi inculpaţi, cu o bâtă de cioban şi l-au legat cu cătuşele de gratiile de la o uşă, pentru ca să dea o declaraţie. Când a ajuns acasă i-a văzut şi leziunile de la tălpi, partea vătămată spunându-i că l-au lovit cei doi inculpaţi, mai arătând că din cauza loviturilor suferite, partea vătămată a avut dificultăţi la mers şi nu şi-a putut mişca degetele de la mâini”, mai arată anchetatorii.

Nicolae Sântimbrean şi colegul său poliţist au negat constant săvârşirea faptei astfel cum a fost descrisă, susţinând că nu l-au lovit pe suspect în timpul interogatoriului. Ei au încercat să aducă în apărarea lor câţiva martori ale căror declaraţii nu au putut fi luate în considerare de instanţă, fiind considerate fie subiective, fie irelevante.

Câte 1 an de închisoare cu suspendare şi plata a 20 de milioane de lei vechi daune morale
Atât Nicolae Sântimbrean cât şi colegul său au fost condamnaţi la câte 1 an de închisoare cu suspendare şi plata, în solidar, a 20 de milioane de lei vechi către partea vătămată, reprezentând daune morale. „La individualizarea pedepselor, stabilite în limita minimă prevăzută de lege pentru faptele comise, Tribunalul a avut în vedere faptul că inculpaţii se află la prima confruntare cu legea penală, însă în ceea ce priveşte aplicarea unor pedepse cu executarea acestora a avut în vedere nerecunoaşterea comiterii faptelor de către inculpaţi, modul şi mijloacele de comitere a acestora, pericolul social concret precum şi urmările acesteia asupra părţii vătămate. Aceste pedepse au fost constatate ca fiind graţiate (…)

Sub aspectul laturii civile, Tribunalul a apreciat că suma de 20 de milioane de lei la care au fost obligaţi inculpaţii, cu titlu de daune morale către partea vătămată, reprezintă o satisfacţie pecuniară proporţională cu prejudiciul moral încercat de partea civilă urmare a faptelor comise de inculpaţi. Aceasta a suferit leziuni vindecabile în 3-4 zile îngrijiri medicale, a avut mâinile şi tălpile foarte umflate, a avut dificultăţi la mers şi nu şi-a mai putut mişca degetele în ziua următoare, suferind şi o traumă psihică, întrucât a fost lovit de doi poliţişti aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, ca să recunoască săvârşirea unei fapte pe care nu a comis-o”, se arată în sentinţa penală nr. 339/2003 pronunţată în şedinţă publică în 18 decembrie 2003.
Nicolae Sântimbrean a încercat trei ani mai târziu să obţină o revizuire a sentinţei, însă Tribunalul Alba i-a respins cererea şi a menţinut condamnarea. „Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul Sântimbrean Nicolae, privind sentinţa penală nr. 339 din 18 decembrie 2003 pronunţată de Tribunalul Alba”, se arată în sentinţa nr. 222 din 2006 pronunţată de Tribunalul Alba în şedinţa publică din 25 septembrie 2006. Astfel, încercarea fostului poliţist de a convinge instanţa că este nevinovat şi că a fost victima unei înscenări, în sensul că presupusa victimă anchetată de el în vara anului 2002 a inventat totul urmărind doar obţinerea unei sume de bani, a eşuat definitiv. Deşi acest episod nu se regăseşte nici în cazierul şi nici în CV-ul profesional al lui Nicolae Sântimbrean, el va rămâne consemnat în arhivele Tribunalului Alba.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS