La începutul acestei luni, Consiliul Judeţean Alba a transmis Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură al Guvernului României o adresă prin care atrăgea atenţia asupra stării în care se află DN 67 C Sebeş – Novaci- Bengeşti, solicitând reluarea lucrărilor la acest drum de o deosebită importanţă pentru judeţul Alba şi pentru zona de sud a Transilvaniei.

Marţi, 9 iulie, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a răspuns solicitării Consiliului Judeţean Alba, comunicând că urmează să fie aprobaţi indicatorii tehnico-economici actualizaţi, astfel încât să existe posibilitatea legală a efectuării în continuare a plăţilor pentru acest drum.
DN 67 C este un drum cu o îndelungată istorie şi cu o importanţă economică şi turistică deosebită, ce traversează judeţul Alba făcând legătura cu sudul României. Prin eforturi deosebite, în urmă cu câţiva ani, a fost demarată reabilitarea acestui drum, reuşindu-se până acum efectuarea unor lucrări de o complexitate deosebită şi asfaltarea drumului pe cea mai mare parte din lungimea lui. Din păcate, aceste lucrări de reabilitare nu au fost finalizate, mai fiind de executat câteva elemente, fără de care, însă, există riscul deteriorării întregii lucrări şi transformării acestui drum într-unul necirculabil. Astfel: pe sectorul de drum cuprins între localitatea Sebeş şi limita cu judeţul Vâlcea, sunt turnate 3 straturi de covor asfaltic, cu excepţia unor tronsoane de de câte 1 – 6 km (km. 86 – km. 91, km. 96 – km.102, km.116 – km.117), unde este necesară turnarea stratului de uzură; pe o porţiune de 500 de metri (sectorul cuprins între km. 80+000 şi km. 80+500) este necesară executarea fundaţiei drumului şi turnarea a 3 straturi de asfalt; pe o lungime de 10 km (între km. 80 şi km. 90) este necesară finalizarea a 40 de podeţe unde straturile de asfalt nu sunt turnate; pe mai multe tronsoane trebuie realizate rigolele betonate pentru a asigura scurgerea apelor (de la km. 106+970 la km. 113+000 stânga, respectiv de la km.113+000 la km.118+158 dreapta, de la km. 79+000 la km. 85+400 dreapta şi de la km. 80+060 la km. 89+200 stânga); între km. 127+870 şi km.140 + 854 este necesară montarea parapetului pietonal pentru poduri; la poziţiile kilometrice 82+989, 83+223, 84+055, 85+610, 89+291, 90+028, 90+087 trebuie finalizate podurile care au fost deja decopertate; la poziţiile kilometrice 91 + 511 şi 92 + 253 trebuie finalizate podurile, aici armarea la grindă, placa de suprabetonare, consola trotuar şi placa de racordare nefiind finalizate; pe sectorul de drum cuprins între km. 87 + 000 – km. 122 + 000 zidul de sprijin nu este executat pe o lungime de 5 km; pe 15 km (de la km. 87 la km. 102) este necesară executarea a 10.000 ml parapet de beton de tip New Jersey; pe întreg sectorul de drum, de la km. 67 + 400 la km. 142 + 620 nu este montată semnalizarea verticală, iar de la km. 122 la km. 67 + 400 nu este executat marcajul axial al drumului.
„Domnule ministru, suntem conştienţi de greutăţile pe care criza financiară le provoacă şi de dificultăţile de prioritizare a investiţiilor în infrastructură, dar suntem convinşi că veţi găsi o soluţie viabilă pentru realizarea acestor lucrări fără de care este pusă în pericol întreaga investiţie realizată la acest drum, prin eforturi deosebite ale statului român. În plus, de când acest drum a devenit accesibil publicului larg, s-a observat un reviriment economic în zonă, dezvoltându-se foarte mult turismul. Legendele legate de acest drum, istoria sa îndelungată, ce pleacă din perioada dacilor, continuă cu perioada monarhiei româneşti şi perioada celui de-al Doilea Război Mondial, accesibilitatea la o zonă naturală deosebită, precum şi accesibilitatea crescută către unele zone turistice renumite pentru drumeţiile de vară, dar şi pentru practicarea sporturilor de iarnă au făcut ca foarte mulţi turişti să vină în zonă şi să genereze importante fluxuri economice. La toate acestea se adaugă, desigur, şi importanţa sa pentru industrie, prin deschiderea unui acces mai facil către o zonă hidroenergetică foarte importantă şi către importante exploatări de lemn. Având în vedere toate aceste aspecte, vă rugăm, domnule ministru, să sprijiniţi judeţul Alba şi zona de sud a Transilvaniei, prin găsirea unor soluţii viabile de finalizare a lucrărilor la acest drum naţional unic în România”, se arată în adresa semnată de preşedintele CJ Alba, Ion Dumitrel, şi vicepreşedintele Florin Roman către ministrul Dan Şova.

Robert GHERGU

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS