La Sebeș centenarul continuă. Colegiul Național „Lucian Blaga” – unitate de învățământ liceal de mare prestigiu – sărbătorește în aceste zile 100 de ani de când s-au pus bazele învățământului liceal românesc în oraș.

Precizăm că în Sebeș învățământ liceal exista din 1849, când s-a înființat Gimnaziul Evanghelic  C. A., iar ulterior s-a înființat Școala Maghiară de Stat. Aceste două instituții aparținătoare etniilor conlocuitoare – mai ales Gimnaziul Săsesc – vor satisface într-o oarecare măsură și nevoile comunității românești majoritare de învățământ liceal (mediu). Preotul Ioan Mihu din Laz și Cacova (Dumbrava), într-o lucrare biografică, amintește: „când ne slobozeau în recreație se albea curtea școlii de mulțimea elevilor în straie naționale românești”.

Evenimentele din veacul al XIX-lea așază și națiunea română din Ardeal pe calea propășirii materiale și spirituale. Se formează o elită românească, „o nobilime românească”, cum o numește președintele Academiei Române, marele istoric clujean Ioan-Aurel Pop, o nobilime care nu deține castele și palate bogate, ci idealuri naționale mari în vederea propășirii și eliberării românilor. Ei nu se vor mărgini să lupte pentru case și averi materiale, ci doresc să înființeze și să  construiască biserici și școli. Această elită, prin biserici și școli, prin asociația „Astra”, va făuri idealul național românesc, care va atinge punctul culminant la sfârșitul Primului Război Mondial, când, la Alba Iulia, Mărita Adunare Națională va proclama în mod solemn, democratic și plebiscitar unirea Transilvaniei cu Regatul României.

Din fericire, în acel ceas măreț al istoriei noastre, în Sebeș se formase o elită națională românească – poate cea mai prestigioasă din istoria orașului – care va antrena populația românească din Sebeș și din satele din jur într-un mod măreț: peste 5400 de participanți la Marea Adunare din Sebeș și împrejurimi (a doua delegație ca mărime din cercul electoral al Sebeșului). Au pornit spre Alba Iulia în frunte cu un steag intrat în istoria orașului, au avut un imn propriu, gărzi naționale reprezentative, ținută aleasă. Amintim din această elită pe cei doi protopopi, ortodox și greco-catolic, Sergiu Medean și Ioan Simu, pe tânărul avocat Danil Tecău, comandantul Gărzii Naționale, pe renumitul preot Sebastian Stanca, avocatul Ioan Cușută, notarul Ioan Beu.

Ca și în întreaga Transilvanie, participarea la făurirea României Mari, acest act măreț, a generat la nivel național un program reformator nemaiîntâlnit de atunci și până astăzi, iar jos, la nivelul local, o speranță într-o nouă eră românească în viitorul Regatului României.

În acest cadru economic-social complex se înscriu și măsurile luate în domeniul învățământului. Amintim, în primul rând, primul pas făcut de către „Clubul Român”, adică de către Consiliul Național Român Sebeș, care întocmește un memoriu adresat Consiliului Dirigent, cu sediul la Sibiu, adresat Resortului Cultelor și Instrucțiunii Publice. În el se preciza în numele celor 5000 de locuitori români din Sebeș și 45000 din satele din jur, al celor 600 de copii de până la 15 ani din oraș și 5000 din satele din jur că „intelectualii în număr abundent, comerțul și industria, care formează puterea unui popor sunt în mâinile lor (n.a. este vorba despre sași și germani). Noi avem puțini intelectuali, iar în industrie și comerțiu avem începuturi neînsemnate. În împrejurările schimbate, nu mai poate fi așa.

Trebuie să ne dezvoltăm, să ne întărim, ca să ne putem ține cu vrednicie și vigilență puterea în mâna noastră. Aceasta numai prin școală și așezăminte culturale”. În memoriul semnat de protopopul Sergiu Medean se cerea aprobarea înființării unei școli secundare de stat, fie liceu, fie școală civilă cu 4 clase sau școală superioară cu opt clase, precum și sprijin prin numirea unor profesori începând  cu 1919. Opinia publică cerea mereu să învățăm la gimnaziu în limba noastră, cu dascălii noștri, în școala noastră. Cererea nu rămâne fără rezultat și, prin actul emis la 27 august 1919, cu nr. 10744/1919, semnat de Valeriu Braniște, se aprobă înființarea unei Eforii a Școlii Civile de Stat, care însemna trecerea de la învățământul primar la învățământul superior liceal. Tot în acele zile revoluționare, la 16 ianuarie 1919, s-a hotărât preluarea Școlii Maghiare Ungurești, ridicată în 1904 și trecerea ei în patrimoniul Școlii Românești. Înființarea noii școli, ca primă treaptă de liceu, are loc la 23 octombrie, când 43 de băieți și 27 de fete plus 6 particulari, au devenit elevi ai noii școli care ulterior vor forma două gimnazii, unul de băieți, și unul de fete și care la 1 ianuarie 1931 se contopesc în Gimnaziul Mixt din Sebeș.

La acest Gimnaziu Românesc vor preda vechile cadre din școlile din Sebeș, în frunte cu Ambrozie Tătaru, Gheorghe Albu, Ion Pavel, Vasile Zdrenghea, cărora se adaugă de la început Silviu Cărpinișianu, profesor de română și latinească, director din 1920 până la 1948, Nicolae Lupu, un alt răhovean vrednic, iar mai târziu, prin căsătorie, Eleonora Henegar la matematici, Elisabeta Coca, căsătorită Albu, Ana Postescu, de loc din Pian, la istorie, și alții.

Născut dintr-un mare elan românesc, aflat în concurență cu Gimnaziul German (să nu ne facem de râs față de sași), dar și cu liceele octavane  (cu 8 clase și două cicluri) din Orăștie și Alba Iulia, tânărul gimnaziu depășește greutățile care apar, satisface pretențiile numeroșilor tineri din Sebeș și împrejurimi și ajunge să fie apreciat și recunoscut de autoritățile din învățământ.

La sfârșitul celui De-Al Doilea Război Mondial, Gimnaziul din Sebeș, adică prima treaptă de liceu, se transformă într-un liceu octavan, înființându-se clasele V-VIII. Sfârșitul războiului aduce o descătușare, fără influența comuniștilor, părinții și elevii cer înființarea și a celui de-al doilea ciclu la Sebeș, ca să nu mai fie nevoiți să ia drumul Albei Iulia sau al Orăștiei. Profesorii fac propagandă, autoritățile, în frunte cu primarul-învățător Trifan, cu aceiași Ioan Cușută și Daniel Tecău, cer satisfacerea pretențiilor orașului.

Prin urmare, prin Decizia 281075/1945, se hotărăște înființarea unei clase a V-a liceale, care apoi este completată cu alți elevi pentru clasele a V-a și a VII-a. Prin decizia primăriei 1560/1946 se acordă liceului clădirile fostului Gimnaziu German și Casa Krasser, asigurându-se o bază materială corespunzătoare: zeci de săli de clasă, laboratoare, sală de sport la Flamura etc. În liceu vin profesori noi (Boris Guzun, un român din Basarabia venit de pe front) unii chiar cu operă literară (Zdrenghea Vasile I și Olga Caba).  Începutul este foarte bun, dovadă fiind rezultatele la examenul de absolvire din 1948, desfășurat la Alba Iulia, unde 23 din 24 de elevi au promovat. Calitatea este dovedită și de absolvenții din anii aceia de liceu: Ion Manovici și Nicolae Bota – profesori universitari la Timișoara, generalul Spirea Zaharie – ministru adjunct al MAPN, Virgil Comșa – regizor TVR.

Dar … ? A venit comunismul!!! În primul rând, în 1948 liceul a fost desființat fiindcă era nevoie de tractoriști și țărani lucrători la grajduri și nu de intelectuali.  Elevii, în număr de câteva sute, iau drumul din nou spre Orăștie și Alba Iulia pentru șase ani. În plus, se introduce principiul luptei de clasă: profesori și elevi arestați, judecați și condamnați, alții marginalizați: prof. Olga Caba, Silviu Cărpinișianu, Ana Postescu, Elisabeta Albu și alții. În 1954, la cererile insistente ale opiniei publice din oraș, se reînființează liceul în Sebeș, cu numele de Școala Medie Mixtă de 10 clase (noul model sovietic de școală), cu trei clase, două pentru români și una pentru germani, la clasa a VIII-a, și o clasă a IX-a cu elevi veniți de la alte școli. Se iau măsuri de rusificare, educație ateistă, comunistă. În ciuda presiunilor și represiunilor acestei politici, corpul profesoral, format din dascăli vechi de dinainte de comunism și dascăli noi, tineri, din foștii elevi ai liceului (Marcela Nicoară – căsătorită Drăghiță, Titu Bogdan, Silvia Leibli, Ovidiu Râurean, soții Valeriu și Constanța Oros, Taborski Roland), va face compromisurile cu regimul cât mai mici și cât mai suportabile, încercând să asigure un învățământ științific-umanist. Odată cu reînființarea liceului, considerăm că perioada de început de formare se termină și începe o perioadă de consolidare și de dezvoltare.

De acum încolo, fie că se va numi Școală Medie Mixtă, Liceu Teoretic, Liceu Industrial, până în decembrie 1989, această instituție a ocupat un loc deosebit la nivelul județului, afirmându-se și pe plan național, atât pe plan instructiv, cât și sportiv – mai ales handbalul.

Factorii care au asigurat bunul mers al liceului au fost tradițiile învățământului românesc în oraș, existența învățământului german, care a fost tot timpul un stimulent pentru elevii și dascălii români, precum și managementul unor directori de excepție: Silviu Cărpinișianu (1920-1948), Titu Bogdan (1961-1965 și 1983-1989), Țârlea Ioan (1966-1978) și Cârcoană Ionel (1978-1983 și 1989-2005) și Nicolae-Nicușor Moga (2008-2014 și 2017 – prezent).

Odată cu evenimentele din 1989 s-a deschis drumul societății românești spre economia de piață și capitalism, spre integrarea în Europa democrată și civilizată și spre un învățământ modern, european, științific și umanist. Sub conducerea directorilor amintiți, corpul profesoral a făcut eforturi deosebite pentru a răspunde exigențelor impuse de noile comenzi sociale și politice. Liceul a fost printre primele din țară care au adoptat măsurile necesare modernizării învățământului și integrării în noile cerințe. O altă preocupare a fost trecerea învățământului liceal din oraș de la învățământul liceal tradițional la rangul de colegiu, apoi la colegiu național și atribuirea numelui celui mai de seamă elev al Sebeșului: Lucian Blaga.

Acum, la centenar, Colegiul Național „Lucian Blaga” Sebeș, sub conducerea celor doi domni directori, prof. Nicolae Moga și prof. Marius Muntean cuprinde două cicluri de învățământ, 8 clase de gimnaziu, 26 clase de liceu, 1003 elevi, precum și un număr de 59 profesori, toți cu studii superioare, din care 6 cu doctorat și 47 cu gradul didactic I, dornici ca în lumina tradițiilor acestei școli să-i sporească prestigiul, rezultatele și să răspundă cerințelor elevilor, părinților și comunității.

Prof. Georgeta But
Inf. Vasile Spătari

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS