Interviu cu Dorin NISTOR, consilier local al municipiului Sebeş.

– Domnule Nistor, sunteţi deja implicat în activitatea de administrare a municipiului Sebeş şi nu este un secret că doriţi să deveniţi primarul acestui oraş. Am să vă întreb simplu: de ce?

– Vreu să fac de la bun început o precizare: nu sunt şi nu mă consider un politician, deşi primarii sunt catalogaţi astfel. Sunt şi vreau să fiu un om de administrație. Experiența profesională şi capacitatea managerială dobândite până acum vreau să le folosesc pentru a dezvolta municipiul Sebeş. Vorbim despre un oraş vechi, cu o istorie bogată, cu o contribuţie impresionantă la cultura şi ştiinţa românească, cu o dezvoltare economică privată invidiată de foarte multe orașe, dar şi despre un oraş în care, în ultimii ani, realitatea edilitară a bătut pasul pe loc, neridicându-se la înălţimea posibilităţilor şi a renumelui Sebeşului. Susțin cu toată responsabilitatea că în Sebeş este nevoie stringentă de o dezvoltare edilitară care va fi un plus atât pentru oameni, cât şi pentru firme. Iar asta se poate obţine numai cu o capacitate administrativă şi managerială bine conturată şi, desigur, prin multă muncă din partea unei administraţii care să ştie ce şi cum să facă. Ca în orice localitate, şi la Sebeş avem nevoie de toţi investitorii, şi vrem să atragem şi alţii. Eu sunt convins că vor mai veni, pentru că Sebeşul este aşezat strategic la intersecţia a două mari drumuri europene, dar nu trebuie să ne bazăm numai pe asta, ci să creăm şi condiţiile de locuire necesare care să atragă forţa de muncă de care au nevoie investitorii, şi astfel cercul dezvoltării economice va fi complet. Ce rost are să te lauzi că ai un buget local bine alimentat de o dezvoltare economică bună, dacă aceşti bani nu sunt investiţi pentru dezvoltarea oraşului? Pentru că asta este situaţia de acum a Sebeşului, iar eu îmi propun să fac în aşa fel încât cetăţenii să simtă beneficiile dezvoltării economice.​

– Anii în care aţi fost consilier local al municipiului Sebeş v-au facilitat o cunoaştere foarte bună a oraşului. Care credeţi că sunt principalele probleme? ​

– Probleme sunt multe şi de diferite grade de dificultate. ​Una din problemele reale ale Sebeşului este siguranța cetățeanului și în acest sens trebuie luate cât mai multe măsuri care să ne ofere tuturor credinţa că avem și vom avea un oraș cu o infracționalitate cât mai redusă. Infrastructura stradală, adică reţelele de apă potabilă, canalizare, trotuare, iluminatul public au nevoie de modernizare, de reabilitare, de extindere. Odată realizate aceste reţele, va urma, bineînțeles, şi asfaltarea.  Din păcate, încă avem străzi care nu au toate utilitățile sau cartiere unde energia electrică este furnizată pe organizare de şantier. E drept că sunt cartiere relativ noi, dar situaţia trebuie rezolvată. Avem şi foarte multe străzi unde reţelele de apă și canalizare datează din anii ’70 – `80 și care trebuie înlocuite: str. Drumul Sibiului, Bărnuţiu (Sebeş), Plopilor, Fântâna de Aur, Aurel Vlaicu, Alunului, Progresului, Călugări, Parângului, Cânepişti, Florilor, Secaşului, Cartier Valea Frumoasei, Mureşului etc. Dar avem şi Răhăul, unde nu există reţea de canalizare, iar cea de apă potabilă este încă în lucru. Sunt şi străzi vechi şi noi atât în Sebeş, cât și în Răhău, Petrești și Lancrăm, unde trebuie făcute trotuare și asfalt. Sebeșul are mare nevoie de reabilitarea centrului istoric. Ar trebui regândit parcul din fața primariei și transformarea lui într-un spațiu dedicat evenimentelor, întâlnirilor de tot felul. Pe tot traseul de la casa de cultură la restaurantul „Turn” trebuie reabilitate rețelele de apă potabilă, canalizare precum și trotuarele și parcările. Mă gândesc inclusiv la o soluție pentru ca apa să curgă din nou prin şanţuri speciale prin centrul orașului, așa cum curgea în vechime, aducând astfel încă o notă de pitoresc centrului oraşului care coincide şi cu centrul istoric, dacă ne dorim ca Sebeșul să aibă cât mai mult din parfumul și farmecul burgului de altădată. Şi în aceeaşi idee, trebuie să găsim o soluţie pentru reabilitarea fronturilor stradale ale imobilelor de pe artera principală a Sebeşului. Sunt ani buni de când Biblioteca municipală nu are un sediu adecvat. Ar putea primi unul şi mă gândesc la Baia Populară, o clădire care trebuie reabilitată și pentru care deja există un proiect de transformare a ei în bibliotecă, un proiect care poate face obiectul unei cereri de finanțare din fonduri europene. Parcul Tineretului are și el nevoie de o remodelare și refuncționalizare. Vegetația trebuie reînnoită prin plantarea de arbori deja bine dezvoltați, trebuie remodelate aleile și spațiul poate fi înnobilat prin ridicarea unui monument al eroilor, fii ai Sebeșului care și-au vărsat sângele pentru patrie. Alt obiectiv edilitar căreia doresc să-i redau frumusețea și utilitatea este Parcul Arini. Acesta trebuie să redevină zona predilectă de relaxare pentru sebeșeni și o atracție pentru vizitatori. Trebuie să redevină principalul loc de agrement și plimbări în aer liber al sebeşenilor, precum și un important loc unde copiii să se poată bucura de un parc de joacă modern, de un patinoar artificial la care să aibă acces tot timpul iernii, precum și locul unde să fie amenajat un ștrand modern. Există şi posibilitatea de a finanţa astfel de lucrări din fonduri europene, din Axa 5.2 a Programului Operaţional Regional, inclusiv cele de continuare a lucrărilor la barajul început de cei de la Hidroelectrica, prin care s-ar amenaja un lac artificial care să aibă utilizări multiple: de agrement, dar și de regularizare a râului Sebeș şi de sursă de apă pentru a alimenta șanțurile de pe marginea drumurilor de care vă spuneam mai sus. Parcul Arini va avea şi locuri speciale pentru grătar și picnic, foișor pentru fanfară, loc de joacă pentru copii, mobilier urban modern… Reabilitarea spitalului este iarăşi o problemă căreia o să-i acord atenție deosebită. Este obligatoriu să încercăm depunerea unui proiect pe Axa 8.1 din Programul Operațional Regional 2014-2020. Desigur, acestea sunt doar câteva dintre obiectivele de realizarea cărora Sebeșul are nevoie pentru a fi un adevărat municipiu care să atragă investitori și locuitori. Sunt importante nu doar forța de muncă și conexiunile de transport, dar și calitatea vieții urbane.

– Deşi nu le-aţi enumerat pe toate, văd că sunt destule probleme la Sebeş… Cum vă propuneţi să le rezolvaţi? Care ar fi, să spun, priorităţile dumneavoastră?

– Sunt un om de echipă, am capacitate de muncă şi mă voi implica alături de oameni de specialitate să găsesc soluţii pentru fiecare problemă. Nu m-am considerat şi nu mă consider atotştiuitor. Nu mi-e rușine să întreb şi nici nu mint că știu lucruri pe care nu le știu, dar mă informez şi caut soluţii. Consider că administraţia trebuie să lucreze pentru oameni şi nu împotriva lor. Sunt convins că majoritatea oamenilor din Primăria Sebeş sunt foarte bine pregătiți profesional şi că vom face o echipă bună. Voi fi un partener pentru ei cu unicul scop de a găsi soluţii la orice problemă a sebeşenilor, mă refer în special la probleme legate de administrație. Din păcate, astăzi oamenii din administraţiile locale sunt prost plătiți, ceea ce este o nedreptate, pentru că ei sunt cei care pornesc dezvoltarea ţării, motiv pentru care voi lupta politic să îndrept această nedreptate. Legat de priorităţi… Este greu să fac una din investiţii prioritară faţă de alta, dar evident că voi încerca să iau deciziile în funcţie de resursa financiară, capacitatea de execuţie şi nevoile imediate. Dacă ar fi să prioritizez totuși, aş începe cu aspectele poate cel mai uşor de realizat: curăţenia în oraş şi reducerea numărului de câini comunitari, asigurarea ordinii publice, pentru că vă vorbeam că Sebeşul trebuie să devină un oraş mai sigur decât este acum, întreținerea spațiilor verzi. Mă voi îngriji să finalizăm proiectele începute în timp ce, în paralel, pregătim documentaţiile tehnice şi economice pentru cele noi, astfel încât să nu pierdem timpul. Voi demara proiectarea şi apoi, desigur, execuţia unui proiect privind reabilitarea, modernizarea şi extinderea iluminatului public la nivelul întregului oraş, vom inventaria toate străzile cu probleme şi vom întocmi un grafic privind introducerea în reabilitare/modernizare. Una dintre preocupările mele este suprapunerea nevoilor de investiţii ale Sebeşului cu finanțările europene nerambursabile, pentru a depune cât mai multe proiecte. Nu vreau ca Sebeşul să piardă şi oportunităţile oferite de alocarea bugetară europeană 2014 – 2020, aşa cum le-a pierdut deja pe cele oferite de alocarea bugetară europeană 2007 – 2013. Nu mă refer aici doar la Programul Operaţional Regional, deşi acesta este dedicat administraţiilor locale, ci şi la toate celelalte finanţări şi programe.

– Asta în domeniul dezvoltării infrastructurii, dar Sebeşul este oraşul în care a făcut primii paşi spre cunoaştere Lucian Blaga, este oraşul lui Carl Filtsch, al lui Radu Stanca… Are o zestre culturală care trebuie, cred eu, revigorată, readusă în prim-plan. Cum vă propuneţi să sprijiniţi cultura?

– Sebeşul, adaug eu, este şi oraşul academicianului Dorin Pavel, cel căruia România îi datorează planul de amenajare hidrotehnică a râurilor, deci inclusiv construirea salbei de hidrocentrale de pe Valea Sebeşului. Îl avem şi pe Franz Binder, un celebru explorator de la care ne-au rămas o casă frumoasă în centrul Sebeşului şi câteva obiecte expuse în muzeu, dar despre care nu vorbim prea mult. Eu cred că s-ar putea construi un eveniment cultural şi în jurul acestui personaj, aşa cum avem deja evenimente dedicate celor pomeniţi mai devreme. Sigur că avem în Sebeş instituţii de cultură care ştiu mai bine decât administraţia locală cum să organizeze astfel de evenimente culturale. Dar noi ne putem spori implicarea şi putem contribui la o îmbogăţire a calendarului cultural. Vom invita asociaţiile, fundaţiile care au ca obiect activitatea culturală să vină cu proiecte, pe care să le evaluăm şi din care să selectăm într-o competiţie în vederea finanţării.

– Obiective multe… Poate, însă, bugetul municipiului Sebeş să le susţină pe toate?

– Finanțarea acestor investiții este problema principală care mă preocupă, deoarece doar din veniturile proprii, oricât de mari, nu se pot realiza toate acestea și de aceea este nevoie să găsim şi alte surse de finanțare. Una dintre aceste surse sunt fondurile provenite de la guvern, posibile alocări de la Consiliul Judeţean Alba şi bineînțeles fondurile europene pe care le-am şi pomenit deja. Este adevărat că pentru exercițiul actual, 2014-2020, la nivelul Regiunii Centru, din care facem parte, sumele alocate prin Programul Operaţional Regional nu sunt mari și că încă există probleme legate de cât de pregătită este Primăria Sebeș la nivel documentar pentru a depune cereri de finanțare a proiectelor. Dar în același timp, știm că ghidurile pe anumite axe încă nu au fost lansate spre consultare, altele vor fi modificate și relansate alături de acestea în martie și asta înseamnă că termenele de depunere pe diferite axe vor fi în toamnă – iarnă sau chiar în 2017. Eu sunt convins că vom reuși și la Sebeș să depunem și să ni se aprobe cereri de finanțare pe cât mai multe proiecte. Sebeşul se încadrează pentru finanţări pe următoarele axe: l3.1 Eficienţa energetică a clădirilor publice (îmbunătăţirea izolației termice a clădirilor, înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent cu corpuri de iluminat cu eficienţă energetică ridicată și durată mare de viaţă). Investiții în iluminatul public, astfel încât să avem un iluminat cu consum redus și corpuri de iluminat cu durata de viaţă mai lungă, deci şi cu o economie în ceea ce priveşte întreţinerea. l3.2 Investiții destinate îmbunătăţirii transportului public urban, adică îmbunătăţirea stațiilor de transport, construirea/ modernizarea/înlocuirea infrastructurii rutiere etc. l5.2  Realizarea de acțiuni destinate îmbunătăţirii mediului urban, unde putem depune proiectele despre care am vorbit legate de modernizarea Parcului Arini. l8.1 Dezvoltarea infrastructurii sanitare și sociale, adică reabilitarea/ modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii ambulatoriilor și infrastructurii de unități primiri urgenţe. l9.1 Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate, respectiv construire de locuințe sociale, construire de creșe și grădinițe, amenajarea spațiului urban degradat al comunității defavorizate, reabilitarea/modernizarea străzilor, inclusiv a utilităților publice, zone verzi, zone pietonale, construirea/­dotarea cu echipamente a infrastructurii întreprinderilor de economie socială. l10.1 Îmbunătăţirea infrastructurii educaționale, respectiv reabilitarea, modernizarea și echiparea infrastructurii educaționale pentru învățământul general obligatoriu, construcţia/reabilitarea/modernizarea/extinderea şi/ sau echiparea infrastructurii educaționale liceul tehnologic. Noi vom încerca să depunem proiecte pe toate aceste axe, aşa că prima grijă va fi realizarea proiectelor tehnice şi a celorlalte documentaţii economice de care avem nevoie, şi aprobarea acestora de către consilierii locali.

– Vă mulţumesc!

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS