Din țărâna gri, lipsită de frumusețe ori valoare se scot aurul, argintul, pietrele prețioase. Gri este acum și municipiul Sebeș pus literalmente în umbră de municipiul Alba Iulia. Le despart 15 kilometri distanță, dar ce depărtare mare este între ele când vorbim de administrație!

La Alba Iulia s-au investit 54 de milioane de euro din fonduri europene în transformarea Cetății Alba Iulia dintr-o întindere de 130 de hectare părăginite într-o atracție turistică ce aduce tot mai mulți vizitatori. La Sebeș ne mândrim cu vechiul burg medieval, vorbim despre el, dar nu facem nimic, mai exact primăria nu face nimic pentru reînvierea lui.

La Alba Iulia s-au investit alte zeci de milioane de euro în reabilitarea și modernizarea celor trei artere importante de intrare în municipiu și a 24 de străzi, la Sebeș administrația se mândrește cu centura ocolitoare în regim de autostradă gândită, construită și plătită de alții! Oh, să nu uit, se mai mândrește și cu reabilitarea unei străzi pe care nu se poate circula! Alba Iulia are cel mai performant transport public local, lucru recunoscut și luat ca exemplu de multe alte administrații din țară. La Sebeș, suntem departe de un transport de o asemenea calitate.

La Alba Iulia un simplu deal, Dealul Mamut, a devenit o zonă de agrement tot mai căutată, care găzduiește un parc dendrologic și cea mai frumoasă pistă pentru bicicliști din țară. La Sebeș, un monument al naturii – Râpa Roșie – este greu accesibil și complet nevalorificat. La Alba Iulia, primarul și echipa lui caută cu înfrigurare soluții de finanțare. La Sebeș, primarul şi echipa se mândresc cu industria care varsă bani la buget, dar pentru instalarea căreia aici nu are niciun merit. Este rezultatul unei conjuncturi geografice (se află la joncțiunea a două importante culoare de transport) și sentimentale (putem crede că e o simplă întâmplare faptul că cele mai mari firme sunt austriece și germane?). Ce putem înțelege din aspectele comparative de mai sus? Înțelegem că nu-i suficient să stai pe un purcoi de bani, dacă nu știi cum să-i cheltuiești în folosul cetățenilor care te-au ales. Noi, cei care iubim Sebeșul, vrem să-i redăm strălucirea și faima de altădată. Vrem să scoatem din țărână această bijuterie arhitecturală și istorică nu în concurență cu Alba Iulia, ci în complementaritate. Vrem să transformăm rivalitatea (care trebuie să recunoaștem există) în parteneriat, unul din care să avem cu toții de câștigat.

Între cele două localități există și se stabilesc noi legături, economice, culturale, sociale, legături inițiate de oamenii simpli, de oamenii de afaceri și nu neapărat de autoritățile publice. Să vezi, să înțelegi și să faci și tu ce au făcut bine alții nu este o rușine, rușine este să negi evidența. Iar evidența este că Sebeșul este, ca dezvoltare edilitară, mult sub posibilitățile pe care bugetul său le permite. În primul rând, Sebeșul are mare nevoie de o reabilitare a centrului istoric. Nu doar una în care ”afară e vopsit gardul…” și când spun asta mă gândesc la un sprijin acordat proprietarilor imobilelor istorice pentru refacerea fațadelor, o acțiune foarte necesară, ci una care să includă mai multe aspecte. Ar trebui regândit parcul din fața primariei și transformarea lui într-un spațiu dedicat evenimentelor, concertelor, întâlnirilor de tot felul. Pe tot traseul de la casa de cultură la restaurantul Turn trebuie reabilitate rețelele de apă potabilă, canalizare precum și trotuarele și parcările. Mă gândesc inclusiv la o soluție pentru ca apa să curgă din nou prin rigole speciale prin centrul orașului, așa cum curgea în vechime, aducând astfel încă o notă de pitoresc istoric, dacă ne dorim ca Sebeșul să aibă cât mai mult din parfumul și farmecul burgului de altădată. În al doilea rând, Parcul Tineretului are și el nevoie de o remodelare și refuncționalizare.

Este bine că s-au adus câteva bărci şi că firma Kronospan doreşte să se implice, fără să știm însă exact în ce constă această dorință de implicare. Parcul Tineretului are nevoie de o reabilitare amplă şi nu de o cosmetizare superficială. Vegetația trebuie reînnoită prin plantarea de arbori deja bine dezvoltați, trebuie remodelate aleile și spațiul poate fi înnobilat prin ridicarea unui monument al eroilor, fii ai Sebeșului care și-au vărsat sângele pentru patrie. Un al treilea obiectiv edilitar căruia doresc să-i redau frumusețea și utilitatea este Parcul Arini. Acesta trebuie să redevină zona predilectă de relaxare pentru sebeșeni și o atracție pentru vizitatori. Parcul Arini va avea locuri speciale pentru grătar și picnic, foișor pentru fanfară, loc de joacă pentru copii, un ștrand modern, alei largi și bine iluminate, mobilier urban modern…

În cele din urmă, dar nu în ultimul rând, vreau să construim un sistem de piste pentru biciclete și trotuare care să facă o conexiune rapidă dar și sănătoasă între Sebeș și Lancrăm, Petrești. Desigur, acestea sunt doar câteva dintre obiectivele de realizarea cărora Sebeșul are nevoie pentru a fi un adevărat municipiu de care sebeșenii să fie mândri.

Dorin NISTOR, consilier Local PNL Sebeş

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS