Program 1 Decembrie 2024, Ziua Națională la Alba Iulia  | sebesinfo.ro

Programul de Ziua Națională a României – 1 Decembrie 2024, la Alba Iulia, a fost actualizat și cuprinde parada militară, concert Andra și F-Charm, spectacol de muzică populară, focuri de artificii și multe altele.

Programul manifestărilor dedicate sărbătoririi Zilei Naționale a României

MIERCURI, 20 noiembrie 2024

JOI, 21 noiembrie 2024

VINERI, 22 noiembrie 2024

SÂMBĂTĂ, 23 noiembrie 2024

DUMINICĂ, 24 noiembrie 2024

LUNI, 25 noiembrie 2024

MIERCURI, 27 noiembrie 2024

JOI, 28 noiembrie 2024

VINERI, 29 noiembrie 2024

SÂMBĂTĂ, 30 noiembrie 2024

DUMINICĂ, 1 Decembrie 2024

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS

FOTO | Accident MORTAL pe autostrada A1: O persoană a DECEDAT după impactul dintre o mașină și un camion, pe sensul Sebeș-Deva

Un accident rutier grav a avut loc miercuri seara, în jurul orei 20.00, pe autostrada A1, pe sensul Sebeș-Deva. O persoană ar fi inconștientă după impactul dintre o mașină și un camion.

Secția de pompieri Sebeș intervine cu o autospecială de stingere cu apă și spumă, o descarcerare și o EPA pentru asigurarea măsurilor specifice si acordarea primului ajutor medical la un accident rutier produs pe autostrada A1, km325, sens Sebeș-Deva.

Din primele informații ar fi vorba despre un accident rutier produs între un autoturism și un camion. O persoană e posibil să fie inconștientă.

UPDATE: Forțele de intervenție au ajuns la locul producerii accidentului.

Din nefericire victima (barbat) prezintă leziuni incompatibile cu viata, fiind declarat decesul acestuia de către echipajul medical.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS

Calendar creștin: Când cade Pastele ortodox 2025 și Paștele catolic 2025.  • Pastele 2025 | sebesinfo.ro

Paştele este o sărbătoare a cărei dată este variabilă şi în jurul căreia sunt fixate alte sărbători, precum Rusaliile. Regula după care se calculează ziua exactă a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în 325 e.n. Astfel, Paştele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară. Dacă această duminică se suprapune Paştelor iudeilor (14 Nisan – a şaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic), sărbătoarea va fi mutată în duminica următoare.

Sărbătoarea Paştelui este momentul în care prăznuim “omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând îl lăudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri”. Ca acest lucru să se întâmple cu adevărat şi în noi este nevoie ca sa zicem “fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi şi să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigam: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”

Când este Paștele ortodox și Paștele catolic în următorii ani: 2025, 2026, 2027, 2028, 2029, 2030

Sărbătoarea Paştelui este momentul în care prăznuim “omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începătura altei vieţi veşnice şi săltând îl lăudam pe Mântuitorul, pe cel unul binecuvântat şi preamărit, Dumnezeul părinţilor noştri”. Ca acest lucru să se întâmple cu adevărat şi în noi este nevoie ca sa zicem “fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi şi să iertăm toate pentru Înviere şi aşa să strigam: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”

POSTUL PAŞTELUI, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. De aceea, în popor, este numit, în general, Postul Mare şi aduce aminte de postul de 40 de zile ţinut de Mântuitor înainte de începerea activităţii sale mesianice.

Citește și: Mesaje de Paște. SMS-uri urări şi felicitări de Sfintele Pasti pe care le poţi trimite prietenilor

În general, preoţii şi scriitorii bisericeşti privesc acest post ca pe o instituţie de origine apostolică. În primele trei secole, durata şi felul postirii nu erau însă uniforme peste tot. Astfel, după mai multe mărturii, unii posteau numai o zi, în Vinerea Patimilor, alţii două zile, adică în vinerea şi sâmbăta de dinainte de Paşti, alţii trei, o săptămână sau chiar până la şase săptămâni. La Ierusalim, în secolul IV, se postea opt săptămâni înainte de Paşti, pe când în Apus, în aceeaşi vreme, postul dura doar 40 de zile.

De la sfârşitul secolului al III-lea, postul cel mare a fost împărţit în două perioade distincte, cu denumiri diferite: Postul Păresimilor (Patruzecimii), sau postul prepascal, care ţinea până la Duminica Floriilor şi avea o durată variabilă, şi Postul Paştilor (postul pascal), care ţinea o săptămână, din Duminica Floriilor până la cea a Învierii şi era foarte aspru. Abia în secolul al IV-lea, după uniformizarea datei Paştilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Răsărit (Constantinopol) a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de şapte săptămâni, durată pe care o are şi astăzi, cu toate că deosebirile dintre bisericile locale asupra duratei şi modului postirii au persistat după acel moment.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS