În cadrul unei serate culturale, Radu Stanca a fost omagiat la Sebeș, alături de tinerii din Asociația „Laudă semințelor…” coordonată de Bogdan Turcu, care au prezentat momente poetice și muzicale.

La eveniment a fost prezentă doamna Anca Sârghie, critic și istoric literar, eseist, memorialist, publicist, teatrolog, care a oferit publicului tânăr informații valoroase referitoare la biografia și opera lui Radu Stanca. Atmosfera a fost completată de prof. Alexandra Pamfilie, care a interpretat piesa muzicală „Frunzele”, inspirată de unele din cele mai frumoase versuri ale liricii românești.

În cadrul evenimentului găzduit de Centrul Cultural „Lucian Blaga”, organizat în parteneriat cu Asociația „Laudă semințelor…”, au fost premiați câștigătorii concursului de poezie organizat în memoria scriitorului născut la Sebeș, în urmă cu 105 ani.

Concursul destinat tinerilor, aflat la cea de-a doua ediție, a avut următoarele rezultate:

Premiul I: Cimporescu Anemona

Premiul al II-lea: Filimon Ana Andreea

Premiul al III-lea: Aloman Maria

Mențiuni: Sas Alexandra Maria și Albu Isabel Maria

RADU STANCA (5 martie 1920 Sebeș – 26 decembrie 1962)

Radu Stanca s-a născut la 5 martie 1920 la Sebeș, într-o familie cu frumoase tradiții intelectuale. Absolvent al Facultății de Litere și Filozofie a Universității din Cluj a fost numit, în 194,3 asistent la catedra de Filosofia Culturii condusă de Lucian Blaga, post pe care l-a ocupat doar un an (încă de pe atunci, fiind amenințat de o boală nemiloasă).

În 1943 s-a înființat și Cercul Literar de la Sibiu, la care Radu Stanca a fost considerat întotdeauna inițiatorul atmosferei de particulară efervescență spirituală și artistică. În 1945 a apărut „Revista Cercului Literar”, în care Radu Stanca și-a publicat o parte din creația poetică și eseistică. Atras și de teatru, deopotrivă actor și regizor, el a devenit animatorul principal al unei trupe de amatori din care, în 1948, s-a înființat Teatrul de Stat din Sibiu. Timp de peste un deceniu, Radu Stanca a fost prim regizor al acestui teatru, care sub conducerea sa a ocupat un loc de frunte printre teatrele din Transilvania.

În 1951, Radu Stanca s-a căsătorit cu actrița Dorina Ghibu – Doti, iar trei ani mai târziu i s-a născut unicul fiu – Barbu.

A avut diverse colaborări la revistele „Tribuna”, „Steaua”, „Contemporanul”, „Teatrul”, atât cu poezie, cât și cu articole inspirate și inovatoare despre artele spectacolului. Piesa în manuscris „Dona Juana” a primit, în 1947, premiul „Sburătorul”.

În toamna anului 1961 a fost numit prim regizor al Teatrului Național din Cluj. Deși bolnav, a reușit să pună în scenă piesele „D-ale carnavalului”, în februarie, și „Unchiul Vania”, în noiembrie. Boala i s-a agravat, iar la 26 decembrie 1962, Radu Stanca s-a stins din viață la numai 42 de ani.

Dramaturg, eseist, autor de aforisme și regizor de prestigiu, dar mai ales poet, Radu Stanca s-a stins atât de timpuriu, fără a fi trăit satisfacția de a-și vedea opera literară publicată. I-au apărut postum: volumul „Versuri” (1966), „Teatru” (1968, cuprinzând cinci piese din cele cincisprezece pe care le-a scris) volumul „Acvariu” (1971) „Poezii” (1973). Din teatrul său, amintim și legende dramatice: „Secera de aur” și „Povestea dulgherului și a preafrumoasei sale soții”.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS

Radu Stanca (1920-1962), născut la Sebeș, în familia preotului-cărturar Sebastian Stanca, a fost scriitor, poet, dramaturg și regizor, fondator al Teatrului de Stat din Sibiu (instituție care astăzi îi poartă numele), regizor principal al Teatrului Național din Cluj.

Asistent al poetului și filosofului Lucian Blaga, la catedra de filosofie a culturii, profesor al Conservatorului Popular și al Școlii Populare de Artă din Sibiu, Radu Stanca s-a remarcat ca un reprezentant de seamă al Cercului Literar de la Sibiu, alături de Ștefan Augustin Doinaș, Eugen Todoran, Ion Negoițescu, Ion Desideriu Sârbu, Nicolae Balotă și mulți alții.

În timpul războiului s-a refugiat la Sibiu. Aici a luat fiinţă Cercul literar de la Sibiu. Sub influenţa lui Eugen Lovinescu, Cercul a încercat să salveze tradiţia literaturii române, dar a fost repede lichidat de prigoana comunistă din anii 50.

Membrii lui au devenit ulterior membrii „generaţiei pierdute”. A fost, pe rând, asistent al lui Lucian Blaga la catedra de filosofie, profesor de estetică, la Teatrul din Sibiu redactor, actor, regizor.

A făcut parte din Cercul literar de la Sibiu, alături de Ştefan Augustin Doinaş, Ion Negoiţescu, Ion Desideriu Sârbu, Ioanichie Olteanu, Cornel Regman, Nicolae Balotă, Victor Iancu, Henri Jacquier ş.a. în poezie a teoretizat baladescul (în Resurecţia baladei – 1945) şi a fost adeptul poeziei pure, ruptă de contextul social. În 1947 i s-a acordat premiul „Sburatorul” pentru comedia tragica „Dona Juana”. S-a stins din viata in 26 decembrie 1962 la Cluj Napoca.

Preocupările lui Radu Stanca, de eseist, monograf, traducător, dar îndeosebi de dramaturg și poet sunt cunoscute mai ales după moarte; și nici acum nu este receptat la adevărată să valoare. Poetul este format în spiritul și formează spiritul Cercului literar, care considera balada că o specie literara cu vaste potente estetice, insuficient puse în valoare. Radu Stanca însuși (într-un articol-program intitulat Resurecția baladei vede în baladesc o posibilitate de manifestare a lirismului prin explorarea unui complex de semnificații de ordin mitic, magic, etic, religios, eroic, ceremonios, ritualic.

Această resurecție a baladei vă fi îmbrățișată factic de poetul Radu Stanca cu precădere în primele doua ipostaze ale creației sale care, după părerea criticului Cornel Regman, ar fi una trubaduresca, sentimentala și dansanta, iar cea de-a doua prin excelența baladesca. Cea de-a treia ipostaza a creației sale ar fi, după criticul citat, cea tragica și netravestita a cântecelor de dragoste și moarte, căci, cum Radu însuși spunea într-o poezie apărută postum, „poetul este secretarul morții.

Lirica sa este unitară și prin atmosferă. Este în fond un elegiac livresc, excepțional evocator al unui Sibiu medieval; falsele sale balade recompun „o lume ciudata, de gravura veche, cu burguri medievale și castele, cu ziduri de cetate și turnuri din care se risipesc bătăile ceasurilor, cu străzi înguste pe care trec cavaleri, trubaduri, neguțători și baroni (), dar totul „nu e decât o halucinație a poetului care-și regăsește în aceste negre fantome sufletul rătăcitor. (Nicolae Manolescu).

Opera sa literară, în mare parte valorificată după moartea sa, cuprinde volume de versuri, eseuri, teatru și dramaturgie, extrem de valoroase fiind compozițiile lirice și eseurile, prin intermediul cărora Radu Stanca s-a impus ca teoretician al baladescului în poezia românească.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS

Centrul Cultural „Lucian Blaga” din Sebeș invită cetățenii să participe miercuri, 5 martie 2025, de la ora 17.00, la o serată culturală în care versurile poetului Radu Stanca vor fi acompaniate de acorduri muzicale și de vernisajul expozitiei artistului plastic Aurel Sârbu.

„Ne revine plăcerea de a vă invita miercuri, 5 martie 2025, începând cu ora 17.00, la Centrul Cultural „Lucian Blaga” din Sebeș, la o serată culturală, prilej cu care ne vom reaminti cu nostalgie versurile poetului Radu Stanca, ne vom bucura de acorduri muzicale și de tablourile artistului plastic Aurel Sârbu, care omagiază frumusețea feminină.

Evenimentul a fost organizat cu sprijinul entuziast al tinerilor care activează în cadrul Asociației „Laudă semințelor” fondată de Bogdan Turcu. Momentele muzicale vor fi asigurate de prof. Alexandra Pamfilie.

Prezența dumneavoastră ne onorează”, au transmis reprezentanții Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș.

*****

RADU STANCA (1920-1962) s-a născut la 5 martie 1920 la Sebeș, într-o familie cu frumoase tradiții intelectuale. Absolvent al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din Cluj, a fost numit, în 1943 asistent la catedra de Filosofia Culturii condusă de Lucian Blaga, post pe care l-a ocupat doar un an (încă de pe atunci, fiind amenințat de o boală nemiloasă). În 1943 s-a înființat Cercul Literar de la Sibiu, la care Radu Stanca a fost considerat întotdeauna inițiatorul atmosferei de particulară efervescență spirituală și artistică. Dramaturg, eseist, autor de aforisme și regizor de prestigiu, dar mai ales poet, Radu Stanca s-a stins atât de timpuriu, fără a fi trăit satisfacția de a-și vedea opera literară publicată.

AUREL SÂRBU s-a născut la 24 aprilie 1953, în localitatea Boz, jud. Alba, şi este absolvent al Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, promoția 1977. Între anii 1977 şi 1980 a fost profesor de desen la Școala Generală din localitatea Șanț,  jud. Bistrița-Năsăud, iar apoi la Sebeş, până la pensionare. A participat la expoziții de grup şi personale la Muzeul Orășenesc Sebeş (1985), Muzeul Național al Unirii Alba Iulia (2017), Muzeul Național de Artă din Cluj-Napoca (2021) şi la Galeriile Uniunii Artiştilor Plastici din Bistriţa, Târgu Mureş, Cluj şi București (între 1977 și 1980), iar după stabilirea la Sebeş în galeriile UAP din Alba Iulia (2011-2021) şi Sibiu (2011, 2013 şi 2018). Din anul 2012, este membru titular al Uniunii Artiștilor Plastici din România. La Sebeş i-au fost organizate mai multe expoziții personale, găzduite de muzeul din localitate (1985), de Casa de Cultură (1988), precum și în cadrul Festivalului Internațional „Lucian Blaga” din Sebeş și Lancrăm (2015). Aurel Sârbu este, deopotrivă, şi sculptor, lucrări ale artistului regăsindu-se în colecții din străinătate, în Germania, la München, Augsburg şi Friesenheim, sau ca monumente de for public în România: „David Prodan – bust” amplasat în curtea școlii „David Prodan” din Săliștea, jud. Alba; „Lucian Blaga – bust” amplasat în curtea Colegiului Național „Lucian Blaga” din Sebeş, „Alexandru Todea – bust” amplasat în piața cu același nume din municipiul Sebeş, cărora li se adaugă „Monumentul eroilor” –amplasată în grădina Muzeului Municipal „Ioan Raica” din Sebeş.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS