Centrul Cultural „Lucian Blaga” și Muzeul Municipal „Ioan Raica” vă invită să vizitați, gratuit, în perioada  21 februarie – 10 aprilie 2025, expoziția de linogravură „Sebeșul vechi văzut de Michael Acker (1889-1971)” găzduită de spațiul expozițional al Primăriei Municipiului Sebeș.

Evenimentul este dedicat împlinirii a 780 de ani de la atestarea documentară a Sebeșului și, totodată, este un bun prilej pentru a prezenta publicului opera unui artist plastic sebeșean mai puțin cunoscut, graficianul Michael Acker, de la a cărui naștere s-au împlinit recent 135 de ani.

Michael Acker s-a născut la 24 decembrie 1889, la Câlnic, într-o familie originară din Miercurea Sibiului (Reussmarkt). Școala primară a urmat-o la Sebeș, în cadrul Gimnaziului Evanghelic din localitate, iar studiile liceale la Sibiu. Au urmat studiile universitare, la facultăți din Marburg pe Lahn, Leipzig, Viena, Berlin și Budapesta, devenind licențiat în Geografie și Științele Naturii.

În anul 1920 locuia deja la Sebeș, unde era profesor la gimnaziul săsesc. Preda Geografie, Științele Naturii și Chimie, iar din 1927 în norma didactică i-a fost inclus și Desenul. Preluarea acestei discipline demonstrează că îi erau recunoscute și apreciate abilitățile artistice pe care le exersa mereu, imortalizând chipurile interlocutorilor, dar și peisaje urbane și clădiri din localitate. Meritele și experiența dobândită în atâția ani de carieră didactică îi vor fi recunoscute în 1938, când Michael Acker a devenit directorul gimnaziului. După desființarea acestuia de către comuniști în anul 1948, Michael Acker și-a continuat activitatea didactică în cadrul secției germane a liceului mixt nou-înființat. A murit în data de 29 decembrie 1971 și a fost înmormântat în Sebeș.

Michael Acker a preferat grafica, fie că este vorba de desenul în creion sau în tuș, ori de linogravură, celei din urmă acordându-i o mai mare atenție. A reprezentat ansambluri arhitecturale sau clădiri importante pentru trecutul orașului Sebeș, cum ar fi: Mănăstirea franciscană (fostă dominicană), Casa Zápolya, Turnul Croitorilor sau al Studentului, Turnul semirotund, Turnul Cizmarilor, precum și steme ale orașului inspirate din însemne de acest gen datând din secolul al XVIII-lea. Prin imaginile imortalizate în tiparele executate și prin multiplicarea și difuzarea acestora atât în localitate, cât și în împrejurimi, Michael Acker a făcut cunoscut Sebeșul vechi contemporanilor, dar și generațiilor următoare.

În expoziție sunt prezentate 17 lucrări: un desen în tuș și 16 linogravuri. Dacă prima dintre acestea (desenul) este parte a colecției Eugen Măcinic, celelalte, linogravurile, în afara uneia care a ilustrat prima copertă a Anuarului Gimnaziului Evanghelic începând din anul 1939, fac parte din trei serii intitulate de către autor „Alt-Mühlbach” (Sebeșul vechi), din care câte un exemplar se păstrează în colecțiile Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeș.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS

Astăzi, 22 februarie 2025, se împlinesc 780 de ani de la prima atestare a Sebeșului, localitatea fiind menționată în 1245, cu numele Malembach, într-un document emis de papa Inocentiu al IV-lea (1243-1254), la câțiva ani după invazia tătară din 1241. Cu toate că atestarea datează din 1245, așezarea exista din veacul anterior, tradiția orală locală indicând anul 1150, ca moment al fondării sale.

La fel ca și alte așezări întemeiate în secolul al XII-lea de coloniști sași, aduși în zonă de către regii maghiari pentru a apăra granița de sud a Transilvaniei dar și pentru a contribui la dezvoltarea generală a regatului, Sebeșul a avut o evoluție spectaculoasă, mai ales în primele decenii ale veacului al XIV-lea, localitatea fiind avantajată de situarea la intersecția a două rute comerciale importante care tranzitau regiunea, dezvoltarea sa fiind certificată în anul 1341, când Sebeșul a fost menționat în documente ca având statut de oraș: „civitas Sebus”.

Și din punct de vedere urbanistic, în acea perioadă Sebeșul dobândea trăsăturile unui oraș, având o structură închegată, cu două piețe, una mică și una mare, care s-au constituit în proximitatea bisericii parohiale. Aceasta din urmă s-a extins, prin construirea, pe locul vechii abside poligonale, a unui cor gotic de tip hală de mari dimensiuni, bogat decorat cu statui. Morfologia localității s-a definitivat odată cu construirea fortificației orașului, la sfârșitul secolului al XIV-lea și la începutul celui următor, atunci când întreg arealul locuit al așezării a fost înconjurat cu un zid de apărare, întărit din loc în loc cu turnuri.

În anul 1387, sebeșenii, printr-un privilegiu acordat de regele Sigismund de Luxemburg (1387-1437), dobândeau permisiunea de a-și înconjura orașul cu ziduri de piatră, iar lucrările de construcție au fost demarate imediat, dacă nu cumva începuseră de ceva vreme. Nu se cunoaște momentul finalizării acestora. Fortificația Sebeșului, rămasă cunoscută în literatura de specialitate ca singura cetate orășenească despre care s-a păstrat un document oficial de construcție (din 1387), este un prototip arhaic în sistemul defensiv urban din Transilvania și, în cadrul ei, s-au conservat cele mai multe elemente originale care datează de la sfârșitul secolului al XIV-lea și începutul celui următor.

Fortificația are forma unui dreptunghi cu colțurile rotunjite și este dispusă în jurul orașului interior, delimitând, în prezent, centrul istoric al Sebeșului, cu o suprafață de aproximativ 20 ha. Incinta, cu un perimetru de 1700 m, este alcătuită din ziduri din piatră ce nu depășesc 7 m în înălțime și 1,50 m în grosime. În partea superioară a zidurilor există un parapet, cu înălțimea de până la 2,20 m, prevăzut cu creneluri, merloane și ferestre de tragere. La baza parapetului, spre interiorul incintei, era amplasat drumul de strajă, sprijinit pe console din lemn și, în unele porțiuni, pe arcade de zidărie. Fortificația cuprindea, pe lângă curtine, șanțuri inundate și lacuri, ca elemente defensive suplimentare care să sporească gradul de siguranță oferit de incintă. În secolul al XVII-lea, în dreptul porților de est și de vest ale orașului, au fost construite două barbacane de forma unor potcoave, cu rolul de a întări aceste puncte nevralgice.

Zidul se păstrează pe aproape întreaga lungime perimetrală a incintei, fiind întrerupt, din loc în loc, în dreptul străzilor care continuă din orașul interior în noile cartiere. Aceste breșe au fost realizate, în cea mai mare parte, în secolul al XIX-lea. Dintre turnurile de apărare, în prezent se mai păstrează următoarele: turnul Croitorilor (sau al Studentului), turnul Cizmarilor, turnul Porții de nord, turnul Porții de vest, turnul Octogonal și turnul Semicircular.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS

Luni, 17 februarie 2025, Garnizoana Sebeş a îmbrăcat haină de sărbătoare, cu prilejul cinstirii Sfântului Mare Mucenic Teodor Tiron, ocrotitorul capelei din incinta Unității Militare 02213 Sebeș.

Dumnezeiasca Liturghie din ziua hramului a fost celebrată de către părintele Constantin Bratu, preot militar al Garnizoanei Alba Iulia, părintele Dorin Ursu, preot militar în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean „Avram Iancu” Alba, părintele Paul Raica, preot al parohiei Tăureni, protopopiatul Luduș, și subsemnatul, părintele Ovidiu Truța, preot militar la Garnizoana Sebeş.

La final, a fost săvârşită slujba parastasului pentru membrii personalului militar și civil. Capela Unității Militare 02213 Sebeș a fost binecuvântată de către Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, în data de 19 septembrie 2019.

Cuvântul de învățătură a fost rostit de către părintele Paul Raica, paroh al parohiei Tăureni. Sfinția sa a vorbit despre viața mărturisitoare a Sfântului Mare Mucenic Teodor Tiron în contextul persecuțiilor din secolele III-IV, subliniind faptul că acesta reprezintă un model de urmat în special de către militari. La această zi de prăznuire au fost prezenți numeroși angajați ai unității, precum și cursanții turului de perfecționare medico-militară Sebeș. La finalul slujbei, am oferit celor prezenți broșura „Lumină din cer la Ierusalim”, semnată de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Irineu. Sărbătoarea hramului a fost posibilă cu sprijinul domnului Colonel-Medic Dumitru-Nicolae Raica, Șeful Centrului de Logistică și Depozit Sanitar Nord Sebeș, precum și cu ajutorul personalului militar și civil.

Pr. Ovidiu Truţa

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS