La Sebeş, o investiţie de 10,7 milioane de lei a Hidroelectrica, abandonată după 10 ani de la demarare, a ajuns să producă doar prejudicii şi o situaţie dezastruoasă din punct de vedere ambiental.

În 2006, fără problemele de reorganizarea judiciară şi, evident, având o cu totul altă viziune managerială, Hidroelectrica a demarat construirea unei microhidrocentrale pe râul Sebeş, investiţie considerată la acea vreme oportună şi fezabilă, mai ales în contextul producerii de energie din surse regenerabile, atât de la modă în ultimii ani, dar care s-a dovedit, cel puţin în România, până acum, o mare bulă de săpun. Situată la doar un kilometru şi jumătate de centrul municipiului Sebeş, în Arini, microhidrocentrala abandonată a început, după sistarea investiţiilor,  să producă efecte negative grave, în primul rând asupra mediului înconjurator. Este vorba mai precis de erodarea terenului în Arini, acolo unde râul Sebeş a fost deviat printr-o albie temporară căreia malurile nu i-au fost consolidate pentru că iniţiatorii proiectului s-au gândit că nu va fi folosită foarte mult timp şi nu va avea, deci, impact asupra împrejurimilor. Lucrurile însă au trenat, râul curge deja de 10 ani prin această albie temporară devenită permanentă şi  erodează malurile. Concret, efectul se poate observa în zona drumului care trece din Arini spre Petreşti şi care stă să cadă în râu. Tot din cauza devierii cursului râului Sebeş a scăzut şi nivelul pânzei freatice ceea ce determină, la rândul său, uscarea copacilor şi vegetaţiei din întreaga zonă, fapt ce afectează şi fauna din arealul respectiv. O parte din terenul pe care s-a construit microhidrocentrala apartine domeniului public al municipiului Sebeş, fiind concesionat prin două hotărâri ale Consiliului Local Sebeş – în 2006: prin Hotărarea Consiliului Local al Municipiului Sebeş 124/2006 prin care s-a dispus “aprobarea dreptului de uz asupra terenului în suprafaţă de 23,30 hectare, aflat în proprietatea publică a Municipiului Sebeţ,  pe perioada realizării investiţiei Lac redresor Sebeş etapa I – în zona Parc Arini, în favoarea SC Hidroelectrica Sebeş”. Tot în 2006, dar prin HCL 147 suprafaţa d eterene este majorată  pentru că s-a “aprobat dreptul de uz asupra terenului în suprafaţă de 18,50 ha, aflat în proprietatea publică a Municipiului Sebeş, pe perioada realizării investiţiei Lac redresor Sebeş etapa I – în zona Parc Arini în favoarea SC Hidroelectrica Sebeş” (…) ”La recepţionarea lucrării terenul ocupat de canalul de deviere a apelor şi de organizarea de şantier va fi trecut Consiliului Local Sebeş pe bază de protocol”.
Însă lucrarea nu a mai fost recepţionata nici până nn zi de azi şi cel mai probabil nu va mai fi recepţionată vreodată, având în vedere răspunsul pe care ziarul Unirea l-a obţinut de la Hidroelectrica: “Referitor la solicitarea dumneavoastră din data de 17.10.2016 cu privire obiectivul de investiții Microhidrocentrală Sebeș, amplasată în municipiul Sebeș, în Arini, vă comunicăm următoarele: Microhidrocentrala Sebeş făcea parte din obiectivul de investiţii „Lac redresor Sebeş”, obiectiv care a fost structurat pentru execuţie în trei etape. Până la acest moment, au fost contractate lucrări de execuţie doar pentru etapele I şi II, Microhidrocentrala Sebeş reprezentând etapa a treia a investiţiei, etapă care nu a mai fost demarată. Prin urmare, pentru această etapă nu au fost executate lucrări până în prezent şi nu s-au alocat fonduri.
Având în vedere faptul că obiectivele de investiţii ale companiei sunt în proces de reanalizare în vederea optimizării acestora, se are în vedere ca pentru acest obiectiv să se renunţe la etapa a treia a investiţiei – Microhidrocentrala Sebes, aceasta nemaifiind justificată economic”.
Primarul municipiului Sebeş, Dorin Nistor, a spus ca a încercat să aibă discuţii cu conducerea Hidroelectrica Sebeş privind aceasta investiţie însă nu a primit un răspuns concret, propunându-i-se chiar ca Primăria Sebeş să o preia. Edilul a spus că este necesar ca cei de la Hidroelectrica să continue lucrările sub aspectul reglării debitului apei care la acest moment este unul haotic din cauză că nu au fost montate stăvilarele care ar controla puterea apei, aşa explicându-se stricăciunile din zona Arini. Dorin Nistor a spus că ia în calcul să dea în judecată Hidroelectrica, părându-i-se că atitudinea acestora este una sfidătoare faţă de sebeşeni şi faţă de zona care le-a oferit atâtea.  “În ceea ce priveşte investiţia celor de la Hidroelectrica din Arini privind construirea acelui baraj pe râul Sebeş, şi de fapt a unei microhidrocentrale de producere a energiei electrice, din păcate, ei nu şi-au respectat termenele privind acea investiţie. În acest moment acea zonă este degradată foarte mult, perimetrul în care s-a deviat râul este un real pericol atât pentru siguranţa celor care trec pe acolo dar, pe de altă parte, este un pericol şi pentru că se surpă malurile şi, bineînţeles, degradarea Parcului Arini în totalitatea lui. Din câte ştim au ajuns într-o anumită fază cu investiţia, există sume alocate dar nu au mai continuat lucrările. Şi deşi ei au mai făcut demersuri ca noi (n.r. – Primăria Sebeş) să preluăm lucrările, ar fi un angajament neprogramat din partea bugetului municipiului Sebeş pentru a continua lucrările, ori noi nu considerăm că este normal să ne trezim cu o cheltuială pentru că cineva şi-a modificat planurile pe parcurs. Vom face toate cele necesare să îi constrângem pe cei de la Hidroelectrica să-şi respecte promisiunile făcute prin acel contract cu unitatea administrativă a municipiului Sebeş. Terenul este al nostru, l-am dat în folosinţă pentru realizarea acelei investiţii, din păcate acum este degradat, arată ca după un bombardament, există cantităţi de pământ depozitate pe el, orice intervenţie asupra lui reprezintă cost. Ca să nu mai spunem că impietează foarte mult asupra proiectului nostru de a repune în valoare Parcul Arini. Eu sper ca lucrurile să se rezolve pe cale amiabilă, în mod contrar ne vom întâlni în instanţă”, a declarat Dorin Nistor.

Ioana PRESECAN

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS