Rămâi conectat

Actualitate

Obiceiuri, superstiţii și tradiții de Florii: Ramurile de salcie sunt așezate înainte de culcare sub pernele fetelor nemăritate | sebesinfo.ro

sebesinfo.ro

Publicat

în

Duminica Floriilor • Obiceiuri de Florii •  Superstiţii de Florii • Tradiţii de Florii | sebesinfo.ro

Sărbătoarea Floriilor reprezintă cea mai importantă sărbătoare care vestește Paștele. Ea rememorează intrarea Domnului Iisus în Ierusalim, unde a fost aclamat de locuitorii oraşului şi întâmpinat cu frunze de palmier, şi fiind totodată sărbătoarea celor care poartă nume de flori.

De Florii, atenţia comunităţii tradiţionale era îndreptată, pe lângă sărbătoarea religioasă, către renaşterea vegetaţiei. De fapt, denumirea populară a sărbătorii vine de la zeiţa romană a florilor, Flora, peste care creştinii au suprapus sărbătoarea intrării Domnului în Ierusalim. Astfel, pe lângă sărbătoarea creştină a intrării Mântuitorului în Ierusalim, au apărut şi nenumărate obiceiuri şi tradiţii, atât în mediul rural, cât şi în cel urban, cele mai multe de sorginte păgână.

Citeşte şi: Mesaje de Florii. SMS-uri, felicitări și urări de Sărbătoarea Floriilor

De exemplu, de Florii se obişnuieşte să se facă „de ursită”, astfel că fetele aflau, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an. Tot de Florii, mărţişorul purtat până în această zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceş, iar zestrea se scoate din casă, pentru aerisire.
Înaintea sărbătorii, fetele nemăritate din Banat şi Transilvania obişnuiesc să pună o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste şi sănătate.

De asemenea, la miezul nopţii, se fierbe busuioc în apă, iar dimineaţa fetele se spală pe cap cu această fiertură, ca să le crească părul frumos şi strălucitor. Ce rămâne se toarna la rădăcina unui păr, în speranţa că băieţii se vor uita după ele ca după un copac înflorit.

În popor se mai spune că cine îndrăzneşte să se spele pe cap în ziua de Florii fără apă descântată şi sfinţită riscă să albească.

La toate popoarele creştine pot fi întâlnite diferite obiceiuri, unele chiar similare celor de la noi, majoritatea având în prim-plan palmierul sau salcia. Aceste tradiţii nu au nimic în comun cu spiritul creştinesc al praznicului Intrării Mântuitorului în Ierusalim.

Arabii aprind candele, împodobite cu flori, pe care le pun printre frunze de palmier, iar grecii împletesc cruci din tulpini. La popoarele slave este obiceiul ca cei apropiaţi să îşi dăruiască ramuri de salcie în această zi.

În sâmbăta Floriilor, femeile din unele zone ale ţării aduc ofrandă de pomenire a morţilor, împărţind plăcinte de post.
În sâmbăta Floriilor se mai făcea un ceremonial complex numit Lazăriţa, după modelul colindelor, la care participau doar fetele. Una dintre fete, numită „Lazăriţa”, se îmbrăca în mireasă şi colinda, împreună cu celelalte, în faţa ferestrelor caselor.

Citește și: Mesaje de Florii. SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise persoanelor care îşi sărbătoresc onomastica

În trecut, ramura de salcie sfinţită era folosită şi în scopuri terapeutice. Oamenii înghiţeau mâţişori de pe ramura de salcie pentru a fi feriţi de diferite boli, iar bătrânele se încingeau cu salcia ca să nu le mai doară şalele.

De asemenea, exista obiceiul ca părinţii îi lovească pe copii cu nuieluşa de salcie când veneau de la biserică, pentru a creşte sănătoşi şi înţelepţi.

Traditiile si superstitiile acestei sarbatori sunt nenumarate, dar ii poti spune cateva copilului tau, pentru a-l pune in tema cu ce obiceiurile oamenilor din intreaga tara:

– In unele regiuni, oamenii isi incing mijlocul cu crengute sfintite de salcie, crezand ca astfel alunga boala sau o inving cu o mai mare usurinta. Se spune ca salcia vindeca durerea de spate si este un antidot pentru muscatura de sarpe.

– O alta traditie spune ca ramurile de salcie sunt asezate inainte de culcare sub pernele fetelor nemaritate. Ele cred ca vor deveni mai frumoase si vor avea un sot daca fac asta.

– Demult, crengutele de salcie asezate la icoane dupa Florii se aruncau vara pe foc atunci cand incepea o furtuna pentru a se imprastia norii, ori se asterneau in ograda pentru a alunga grindina. Ramurile de la icoana se asezau de catre gospodar in mijlocul casei, cand era vremea rea, pentru a o apara de trasnete.

– Daca te impartasesti de Florii, iti poti pune o dorinta si ea se va indeplini mai repede decat in alta perioada.

– In unele zone, ziua de Florii este ultima in care se poarta martisorul, el fiind asezat pe un maces sau pe crengile unui pom inflorit.

– In dumica de Florii, se culeg flori ce se aduna in ciubare, ele urmand a fi folosite pentru incondeierea de oua pentru Paste.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS


Actualitate

Fosta șefă a DAS Sebeș, acuzată că și-a însușit peste 135.000 de lei din banii pentru ajutoare sociale, acord de recunoaștere a vionivăției

sebesinfo.ro

Publicat

în

Fostă șefă a Direcției Generale de Asistență Socială, Medicală și Comunitară Sebeș a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba pentru infracțiuni de delapidare, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, participație improprie la fals intelectual și uz de fals.

Femeia, angajată în instituție în 2005 și care a deținut funcția de director general interimar în perioada mai 2020 – august 2022, a fost acuzată că a provocat un prejuduciu de 135.828 de lei prin însușirea din casierie a unor sume de bani provenind din ajutoarele de urgență, indemnizații pentru persoanele cu handicap grav, servicii de îngrijire la domiciliu și suplimente pentru căldură.

„În perioada iunie 2020-august 2022, perioadă de timp în care a preluat temporar sau a exercitat atribuțiile funcției de director executiv/director general și a avut calitatea de ordonator terțiar de credite, folosindu-se de ascendentul profesional pe care îl avea supra casierului unității, inculpata a procedat la ridicarea în mod repetat a unor sume de bani din casierie sub pretextul că va achita personal beneficiarilor ajutoarele de urgență și indemnizațiile de handicap, sume de bani pe care și le-a însușit”, se afirmă în acordul de recunoaștere a vionovăției.

Procurorii susțin că aceasta a conceput și completat/redactat anchete sociale, referate și procese-verbale de acordare a ajutorului de urgență (documente necesare pentru a se dispune acordarea prestațiilor sociale), semnându-le pe seama funcționarilor publici și a beneficiarilor, fără drept şi fără consimţământul acestora, și a falsificat prin contrafacerea subscrierii state de plată, atestând în mod nereal predarea sumelor de bani destinatarilor.

În final, femeia (C. A.) a fost de acord, prin documentul semnat cu Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, să fie condamnată la pedeapsa de 2 ani și 11 luni de închisoare, cu suspendare sub supraveghere pe un termen de 3 ani. Pe lângă alte obligații, aceasta va trebui să presteze muncă în folosul comunității pe o perioadă de 90 de zile.

Anchetatorii au constatat că, în noiembrie 2022, a achitat la bugetul municipiului Sebeș suma de 104.376 de lei. Administrația locală s-a constituit parte civilă în dosar cu un rest de 30.856 de lei. Ulterior, în 25 noiembrie 2022, femeia a mai restituit suma de 12.500 de lei, iar 500 de lei i-a plătit personal unei beneficiare care a fost păgubită.

Acordul de recunoaștere a vionovăției a fost admis de Judecătoria Sebeș printr-o hotărâre pronunțată în 30 octombrie 2024. Instanța a desființat mai multe înscrisuri folosite în activitatea infracțională, respectiv anchete sociale, referate și state de plată. Ancheta datează din septembrie 2022, când polițiștii și procurorii au efectuat percheziții la Sebeș, femeia fiind reținută pentru 24 de ore.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Afacerist din Sebeș rămas nepedepsit, după ce i-ar fi interzis accesul unei etnice rome la ștrand

sebesinfo.ro

Publicat

în

Patronul unei firmei din Sebeș, judecat pentru infracțiunea de purtare abuzivă, a scăpat de orice pedeapsă ca urmare a prescrierii faptei.

Acesta a fost acuzat că ar fi interzis unei femei de etnie romă să intre în ștrandul din localitatea Petrești, pe care îl administra. Fapta s-a petrecut în data de 25 iulie 2021, iar o soluție definitivă a fost pronunțată la Curtea de Apel în 29 octombrie 2024.

Potrivit documentelor, femeia a mers împreună cu copiii la ștrand, dar când a ajuns la poartă, soția bărbatului ar fi refuzat să îi primească la piscină, deoarece ar fi fost atinsă capacitatea maximă a ștrandului. Însă, femeia a văzut că alte persoane intră, iar în acel moment a început o ceartă. Femeia a scos telefonul și a început să filmeze momentul. Aceasta susținea în filmare că nu este lăsată să intre la ștrand pe motive de etnie.

Când a văzut că a pornit un scandal în fața ștrandului, inculpatul din dosar a mers către femeie. „În acel moment, inculpatul a întins mâna spre telefonul cu care persoana vătămată filma şi i s-a adresat acesteia cu expresia «cioara dracului», după care i-a indicat panoul amplasat pe gard din conţinutul căruia rezulta că societatea îşi rezervă dreptul de a-şi selecta clienţii. Din declaraţiile martorilor rezultă că inculpatul se afla în incinta ştrandului şi prepara carne pe grătar, iar la un moment dat, văzând că persoana vătămată insistă să intre, s-a apropiat de aceasta şi a numit-o «cioară».

Declaraţiile martorilor se coroborează cu procesul-verbal de vizionare a înregistrării video din care rezultă că inculpat i s-a adresat persoanei vătămate cu expresia „jignitoare”, se arată în documentul citat.

În final, magistrații de la Curtea de Apel au stabilit că fapta s-a prescris, iar administratorul nu mai poate răspunde penal.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Exponatul lunii noiembrie 2024 la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş: „Turnul de la mănăstire”, tehnică mixtă pe carton, tablou de Hermann Meuselbach (1858-1924)

sebesinfo.ro

Publicat

în

Exponatul lunii noiembrie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este tabloul „Turnul de la mănăstire”, realizat de pictorul Hermann Meuselbach în primii ani ai secolului XX.

Lucrarea, intrată în patrimoniul muzeului în anul 2001, are următoarele date tehnice: tehnică mixtă pe carton; dimensiuni: 70,5 x 50 cm; semnat – dreapta-jos, cu negru: „Hermann Meuselbach”; nedatat. Pe verso, lucrarea poartă o etichetă originală, scrisă de pictor, cu următorul text: „Der Klosterturm von Mühlbach im Herbst. Originalbild in Kohlenfarben” [Turnul de la mănăstire, toamna. Culori de cărbune].

În această compoziție, Hermann Meuselbach a redat Turnul Octogonal şi un fragment de curtină, elemente ale sistemului defensiv medieval al Sebeşului, așa cum le vedea din grădina casei sale,  la începutul secolului XX. Turnul, datând din veacul al XVI-lea, este situat în colțul de nord-est al fortificației orașului Sebeş, în imediata vecinătate a fostei mănăstiri dominicane, iar la momentul realizării lucrării, acestuia îi lipsea acoperișul, distrus probabil în confruntările din timpul Revoluției de la 1848-1849, fără a mai fi reparat ulterior.

Lucrarea este extrem de elaborată, fiind realizată în maniera specifică autorului, adică abundând în detalii. A reprodus extrem de fidel atât turnul, în cazul căruia a redat inclusiv vegetația care creștea în partea superioară a zidurilor, cât şi grădina casei. De altfel, în ciuda faptului că este vorba de un peisaj de toamnă, Hermann Meuselbach a acordat o mare atenție grădinii sale, care, spre vest, se întindea până la bazele curtinei şi turnului. Deși vegetația era destul de săracă în acea perioadă a anului, autorul a reprodus, extrem de minuțios, întreaga suprafață a grădinii. O mare parte a acesteia era ocupată de straturi pentru legume, având numeroși araci înfipți în pământ (aprox. 120), pe care i-a şi reprodus, fiecare fiind tratat individual. Accesul în această zonă era precedat de o pergolă, pe care creștea o plantă cățărătoare, redată și ea extrem de detaliat.

Hermann Meuselbach a fost un pictor peisagist care a activat în Transilvania la sfârșitul secolului al XIX-lea şi în primele două decenii ale celui următor, fiind cunoscut contemporanilor săi, în special în zona Sebeșului, unde a trăit aproape întreaga viață. S-a născut în 28 ianuarie 1858, în Germania, la Eischleben şi a studiat artele frumoase la Școala Saxonă de Artă din Weimar. În 1881 a emigrat în Transilvania, devenind profesor de desen la Gimnaziul Evanghelic din Sebeş, unde a activat până în 1911, când s-a pensionat. În timpul liber se dedica picturii, imortalizând numeroase peisaje atât din localitatea adoptivă, cât şi din împrejurimile acesteia. A încetat din viață la 12 noiembrie 1924, în orașul Sebeş, unde, de altfel, a și fost înmormântat.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Politică

Știrea ta

Societate

Sport

Economie

Din Județ

Cele mai citite știri

sebesinfo, stiri sebes, informatii sebes