Rămâi conectat

Actualitate

Tradiții și obiceiuri de Crăciun, sărbătoarea creștină care semnifică nașterea Domnului Iisus Hristos | sebesinfo.ro

sebesinfo.ro

Publicat

în

Obiceiuri și tradiţii de Crăciun 2014, sărbătoarea creștină care semnifică nașterea Domnului Iisus Hristos | sebesinfo.ro

Una dintre cele mai frumoase, iubite și apreciate sărbători creștine este Crăciunul, celebrat în fiecare an în data de 25 decembrie. Crăciunul este cea mai veche sărbătoare a omenirii care semnifică nașterea Domnului Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu, trimis pe Pământ să ajute oamenii sa devina mai buni, mai credincioși, mai îngăduitori si responsabili, mai toleranți și răbdători.

Obiceiuri de Craciun

Obiceiuri de Craciun si de Anul NouPrimii creștini nu celebrau nașterea lui Iisus pe 25 decembrie, considerând ca aceasta a avut loc in luna septembrie, odată cu Ros Hashana (sărbătoare din calendarul iudaic).

In anul 264, Saturnaliile au căzut pe 25 decembrie si împăratul roman Aurelian a proclamat aceasta data “Natalis Solis Invicti”, festivalul nașterii invincibilului Soare.

In anul 320, papa Iuliu I a specificat pentru prima data oficial data nașterii lui Iisus ca fiind 25 decembrie.

In 325, împăratul Constantin cel Mare a desemnat oficial Crăciunul ca sărbătoare care celebrează nașterea lui Iisus. De asemenea, el a decis ca duminica sa fie “zi sfântă” într-o săptămâna de șapte zile si a introdus Pastele cu data variabila.

Cu toate acestea, cele mai multe tari nu au acceptat Crăciunul ca sărbătoare legala decât din secolul al XIX-lea. Mai mult de un mileniu, creștinii au sărbătorit Anul Nou in ziua de Crăciun (25 decembrie), in imediata apropiere a solstițiului de iarna: in Franța pana in anul 1564, in Rusia pana in vremea tarului Petru cel Mare, iar in Tarile Romane pana la sfârșitul secolului al XIX-lea.

In Statele Unite, Alabama a fost primul stat care a adoptat Crăciunul ca sărbătoare legala, in 1836. Oklahoma a fost ultimul stat, in 1907.

Unul dintre cele mai îndrăgite obiceiuri de Crăciun, colindatul, era pe vremuri interzis. Cel care a decis ca muzica este nepotrivita pentru o zi solemna cum este Crăciunul a fost Oliver Cromwell, care, in secolul al XVII-lea, a interzis colindele.

Cel mai vechi cântec creștin de Crăciun este “Jesus refulsit omnium”, compus de St. Hilary din Poitiers, in secolul al IV-lea. Cea mai veche transcriere dupa un colind englezesc ii aparține lui Ritson si dateaza din 1410.

In 1818, ajutorul de preot austriac Joseph Mohr a fost anunțat cu o zi înaintea Crăciunului ca orga bisericii sale s-a stricat si nu poate fi reparata la timp pentru slujba de Crăciun. Foarte trist din aceasta pricina, el s-a apucat sa scrie trei piese care sa poată fi cantate de cor si acompaniate la chitara. Una dintre ele era “Silent Night, Holy Night”, care in prezent este cantata in peste 180 de limbi străine de milioane de persoane.

Colindatul este unul dintre obiceiurile de Crăciun care se păstrează cel mai bine si in satele romanești. Pe lângă mesajul mistic, multe obiceiuri practicate in aceasta zi sunt legate de cultul fertilității si de atragerea binelui asupra gospodăriilor.

In unele sate se păstrează si un alt obicei: cel mai in vârsta membru al familiei trebuie sa arunce in fata colindătorilor boabe de grâu si de porumb. Bătrânii spun ca, daca boabele peste care au trecut colindătorii vor fi date găinilor, acestea vor fi spornice la ouat. Ei cred, de asemenea, ca vor avea o recolta foarte buna in anul următor daca vor amesteca sămânța pe care o vor pune in brazda cu boabele folosite in ajun la primirea colindătorilor.

In satele de pe Valea Mureșului, Crăciunul este încă legat de anumite credințe populare care se păstrează si in prezent, iar obiceiul de a oferi daruri își are originile într-o legenda pe care numai bătrânii o mai cunosc.

In satul Harpia, daca primul care intra in casa de Crăciun este un bărbat, oamenii cred ca este un semn de bunăstare si sănătate pentru anul următor. Pentru a atrage binele asupra caselor lor, oamenii țin masa întinsa toata noaptea.

O alta poveste despre Crăciun, mai puțin cunoscuta, spune ca, in secolul al VII-lea, călugării foloseau forma triunghiulara a bradului pentru a descrie Sfântă Treime. In jurul anului 1500, oamenii au început sa vadă in bradul de Crăciun un simbol al copacului din Paradis si au atârnat in el mere roșii, simbol al păcatului originar. In secolul al XVI-lea, însă, familiile creștine au început sa decoreze brazii cu hârtie colorata, fructe si dulciuri. Dar mai înainte, in secolul al XII-lea, oamenii obișnuiau sa atârne brazii de Crăciun in tavan, cu vârful in jos, ca simbol al creștinătății.

Reprezentările lui Moș Crăciun s-au schimbat de-a lungul vremii, astfel ca intre imaginea acestuia in vechea cultura populara – de frate mai bogat si mai inimos al lui Moș Ajun – si imaginea contemporana – de personaj iubit de copii – exista mari diferențe.

Tradițiile contemporane despre “sfanțul” Crăciun, despre Moșul “darnic si bun”, “încărcat cu daruri multe” sunt printre putinele influente livrești pătrunse in cultura populara de la vest la est si de la oraș la sat.

Din vechime se știe ca Maica Domnului, fiind cuprinsa de durerile nașterii, i-a cerut adăpost lui Moș Ajun. Motivând ca este sărac, el a refuzat-o, dar i-a îndrumat pașii spre fratele lui mai mic si mai bogat, Moș Crăciun. In unele legende populare si colinde, Moș Ajun apare ca un cioban sau un baci la turmele fratelui sau. In cultura populara românească, Crăciun apare ca personaj cu trăsături ambivalente: are puteri miraculoase, ca eroii si zeii din basme, dar are si calități tipic umane. El este bătrân (are o barba lunga) si bogat (de vreme ce are turme si dare de mana).

Pe de alta parte, ideea de spiriduși de Crăciun vine din credința străveche ca gnomii păzeau casa omului de spiritele rele. Spiridușii au fost iubiți si urați, pentru ca, deși uneori se purtau cu bunăvoința, puteau foarte ușor sa se transforme in ființe răutăcioase si nesuferite, atunci când nu erau tratați cum se cuvine. Percepția cea mai răspândita era ca ei se purtau precum persoana cu care aveau de-a face, fiind fie răutăcioși, fie drăguți. In Evul Mediu, in loc sa ofere daruri, spiridușii mai degrabă așteptau sa le primească. Abia pe la mijlocul secolului al XIX-lea spiridușii au devenit prieteni ai lui Moș Crăciun.

Scriitorii scandinavi, cum ar fi Tuile, Tullius si Rydberg, au combinat cele doua trăsături oarecum contradictorii ale personajelor: ei ii prezentau pe spiriduși puțin răutăcioși, dar buni prieteni si ajutoare de nadejde ale lui Moș Crăciun. Unii spun ca sunt 13 spiriduși, alții sunt convinși ca este vorba de noua, alții – de șase. Intra-o vreme se credea ca Moș Crăciun si spiridușii săi se simt foarte bine in casa lor de la Polul Nord. In 1822, poetul american Clement Clark a publicat lucrarea “A Visat From St. Nicholas” (cunoscuta si ca “The Night Before Christmas”), in care el l-a descris pe Mos Craciun ca pe un spiridus bătrân si bland, care zboara in jurul lumii intr-o sanie trasa de opt reni. In 1885, Thomas Nast a desenat doi copii privind la o harta a lumii si urmarind calatoria Mosului de la Polul Nord in Statele Unite, deci se presupunea ca acolo, in îndepărtatul Nord, locuiește bătrânul cel bun. Dar in 1925 s-a descoperit ca nu exista reni la Polul Nord, așa ca toți ochii s-au întors spre Finlanda, unde exista multe astfel de animale.
In 1927, Markus Rautio, un prezentator de emisiuni pentru copii la postul national de radio finlandez, a declarat ca Mosul locuiește pe un munte in Laponia. Astazi pare aproape sigur însă ca Moș Crăciun si cei 11 spiriduși ai lui stau bine ascunși undeva pe muntele Korvatunturi in Laponia, Finlanda, in apropiere de granita cu Rusia. Pepper Minstix, unul dintre spiridusi, este paznicul credincios al satului lui Mos Crăciun.
Cum reuseste acesta sa se miste atat de repede, intr-o noapte, din Laponia pana in casele tuturor copiilor din lume? Cu foarte multa vreme in urma, Moș Crăciun si spiridușii săi au descoperit formula speciala, secreta, a prafului magic pentru reni, care ii face sa zboare. Acest praf magic este împrăștiat peste fiecare ren cu puțin timp înainte de a pleca din Laponia, in ajunul Crăciunului. Este suficient pentru a-i face sa zboare întreaga noapte in jurul lumii. Zborul este, de altfel, foarte rapid: aproape de viteza luminii.

Rudolph este cel mai celebru ren, fiind conducatorul celorlalti opt, pe nume Blitzen, Comet, Cupid, Dancer, Dasher, Donder, Prancer si Vixen. Cand Rudolph era pui, nasul sau a fost atins de Magia Crăciunului si de atunci este stralucitor si rosu.
Pe teritoriul romanesc, Crăciunul este una dintre cele mai mari sărbători ale creștinilor, printre care se mai numără Pastele si Rusaliile.

Traditii de Craciun

In tradiția populara se spune ca Fecioara Maria trebuia sa-l nască pe fiul lui Dumnezeu si umbla, însoțita de Iosif, din casa in casa, rugând oamenii sa-i ofere adăpost. Ajunsa la casa bătrânilor Crăciun si Craciunoaie, aceștia nu o primesc pentru a nu le “spurca” locuința prin nașterea unui copil conceput din greșeala. Ajunsa la capatul puterilor, Maria a intrat in ieslea vitelor, unde au apucat-o durerile nașterii. Craciunoaia a auzit-o si i s-a facut mila, astfel incat a ajutat-o in rol de moasa. Crăciun a aflat, s-a supărat si i-a tăiat bătrânei mâinile, apoi, de frica, a fugit de acasă. Craciunoaia a umplut, cum a putut, un ceaun cu apa, l-a încălzit si l-a dus sa spele copilul. Maria i-a zis sa încerce apa si când a băgat cioturile mâinilor, acestea au crescut la loc. In alta varianta a povestii, Maria sufla peste mâinile Craciunoaiei si acestea cresc la loc.

In ajunul Crăciunului, copiii merg cu colindul si cu Steaua, pentru a vesti nașterea lui Iisus. Originea colindelor, texte rituale dedicate Crăciunului si Anului Nou, nu este cunoscuta cu exactitate in istoria romanilor. Copiii merg la colindat, la casele frumos impodobite, cantand “Steaua sus rasare” si “Buna dimineata la Mos Ajun!” si alte cantece, si sunt rasplatiti de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri si bani.

In ceea ce privește obiceiurile culinare, creștinii romani obișnuiesc sa tina post timp de 40 de zile înainte de Crăciun, acesta încheind-se in seara de Crăciun. Un moment gastronomic important care preceda Crăciunul este ziua de Ignat (20 decembrie), când se taie porcul si se prepara mâncăruri specifice, precum carnații, chișca, toba, răcituri, sarmalele, caltaboș, care, alături de tradiționalul cozonac, vor sta pe masa de Crăciun.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS


Actualitate

Târg caritabil de turtă dulce, la Sebeș: Căsuțe și figurine, decorate de zeci de voluntari, vândute pentru a aduce bucurie familiilor nevoiașe și copiilor grav bolnavi

sebesinfo.ro

Publicat

în

Târgul Caritabil de Crăciun se va organiza anul acesta pe data de 7 decembrie 2024, în fața Bisericii Evanghelice din Municipiul Sebeș. De 18 ani, un grup de voluntari aduce bucurie în casele familiilor nevoiașe din oraș și din împrejurimi.

„Turtă dulce pentru fapte bune este sloganul sub care „spridușii” organizează an de an acest eveniment caritabil. Voluntarii muncesc de zor la figurinele din turtă dulce pe care le vor vinde. Fondurile strânse vor fi destinate către două cauze importante, respectiv ajutarea a 30 de familii nevoiașe și pentru copiii ce suferă de boli cronice sau se află în stadii terminale din cadrul Hospice Sibiu.

„Vă invităm să fiți alături de noi la Târgul Caritabil din data de 7.12.2024 și să ne ajutați să facem o diferență în viețile acestor oameni. Fie că alegeți să donați, să cumpărați turtă dulce sau vin fiert, sau să ascultați formația Trio Saxones, care ne va încânta cu un recital de colinde, fiecare gest contează și poate aduce bucurie și speranță în inimile celor în nevoie.

Să fim împreună în această perioadă specială a anului și să facem împreună puțin bine. Vă mulțumim pentru sprijinul vostru și pentru că ne ajutați să aducem zâmbete an de an!

La fel ca în fiecare an, banii pe care îi adunăm din urma vânzării de turtă dulce vor fi redirecționați pentru două cauze, o parte vor fi folosiți pentru a cumpăra alimente pentru copiii nevoiași, iar restul vor merge la Hospice Sibiu, un centru de îngrijiri paliative pentru copiii ce suferă de boli cronice sau se află în stadii terminale. Împreună putem face un bine așa că vă așteptăm să ne fiți alături și în acest an! Haideți să aducem un zâmbet pe fețele copiilor!” au transmis organizatorii.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Bărbat din Sebeș condamnat la închisoare cu executare, după ce și-a bătut soția până a băgat-o în spital, pe fondul infidelității

sebesinfo.ro

Publicat

în

Un bărbat din Sebeș a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu executare, după ce în luna iunie 2024 și-a bătut cu bestialitate soția până a băgat-o în spital. Victima a necesitat 45-50 de zile de îngrijiri medicale.

Inculpatul a susținut că a auzit diverse zvonuri privind pe soția sa, în sensul că aceasta ar fi avut relații intime cu alți bărbați. Conform declarației inculpatului, acesta i-a propus soției să iasă în natură, iar aceasta a acceptat, astfel că cei doi după ce au făcut anumite cumpărături, iar ulterior s-au deplasat la râul Secaș, în zona Râpei Roșii.

Cei doi soți au ajuns într-un loc izolat de pe malul râului Secaș, în jurul orelor 11.00 – 11.30, apoi au intrat în râu unde au făcut baie. Conform declarațiilor ambelor părți, la un moment dat inculpatul i-a propus soției sale să întrețină raportul sexuale, aceasta fiind de acord. După consumarea actului intim, inculpatul i-a adresat întrebări soției sale despre relațiile extraconjugale, în perioada în care acesta se afla în străinătate, iar victima i-ar fi recunoscut că într-adevăr a avut relații cu alți bărbați. Pe fondul geloziei, inculpatul a început să-i aplice lovituri soției sale, inițial a lovit-o de câteva ori cu palma peste față, iar ulterior i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii în gură, victimei începând să-i curgă sânge din zona feței.

În continuare, conform declarației persoanei vătămate coroborate cu declarația suspectului și a procesului-verbal cercetare la fața locului, inculpatul a luat un lemn care era pregătit pentru grătar și a lovit-o de mai multe ori în zona feței și a capului, aceasta rămânând în poziție ghemuită și scuipând sânge. Din pricina loviturilor primite, persoana vătămată și-a pierdut cunoștința, aproximativ în jurul orei 14:00, fără a putea preciza cât a durat până când și-a revenit. Victima a mai declarat că în timpul loviturilor inculpatul îi reproșa diverse fapte din trecutul lor, pentru a motiva actele de agresiune.

Cele relatate de persoana vătămată și inculpat se coroborează cu procesul-verbal de cercetare la fața locului, unde s-a identificat o bucată de lemn, care prezenta urme proaspete de rupere și urme de substanță de culoare brun roșcată cu aspect de sânge, obiect care a fost ridicat și sigilat. Totodată, au fost identificate și diverse obiecte și articole de îmbrăcăminte care prezentau urme de culoare brun roșcată cu aspect de sânge, ridicate și depuse la I.P.J Alba – Camera de corpuri delicte

Copii inculpatului, martori au încercat în nenumărate rânduri să-și sune părinții, pentru a verifica unde se află, însă inculpatul nu a răspuns la telefon. La un moment dat, în jurul orei 18:00, martora l-a contactat telefonic pe tatăl său, prin apel video, iar acesta a răspuns, ocazie cu care martora a întrebat unde este mama acesteia și a insistat să o vadă.

Conform relatărilor unuia dintre copii, inculpatul i-a spus că persoana vătămată doarme și că nu poate vorbi acum, spunându-i fiicei sale că o va bate „numa un pic” și se va răzbuna pentru ceea ce i-a făcut. Conversația a fost auzită și de ceilalți doi copii ai părților, martorii , iar la insistențele acestora, inculpatul le-a arătat-o pe numita, prin apel video.

Potrivit unuia dintre copii, acesta a observat că victima era întinsă la pământ, fără a mișca și au sunat la SNAU 112 pentru a solicita sprijinul organelor de poliție, aceștia fiind primii care au anunțat evenimentul la ora 17:54, conform evidențelor S.T.S.

Unul dintre martori, plecat în căutarea victimei, a declarat că înainte de a alerta organele de poliție, inculpatul nu a oferit detalii cu privire la locația sa, rezumându-se să le spună că se află „la apă” motiv pentru care inițial aceștia au căutat victima în mai multe zone ale municipiului Sebeș. Martorul a relatat că inculpatul nu a vrut să le spună nici organelor de poliție unde se află, dar la insistențele acestora le-a relatat că se află la Râpa Roșie, lângă râu.

Organele de poliție și martorii au reușit să găsească persoana vătămate la aproximativ 1 oră de la apelul prin SNAU 112. La fața locului au fost găsiți inculpatul și persoana vătămată care avea leziuni și multiple vătămări la nivelul feței și a capului, fiind transportată la Spitalul Județean de Urgență Alba pentru acordarea îngrijirilor medicale de specialitate, iar de acolo a fost transferată la unitate medicală din Târgu-Mureș. Martorul a confirmat că în momentul sosirii la locul faptei, persoana vătămată era căzută la pământ, că era desfigurată și plină de urme de sânge pe față și pe corp, iar inculpatul se afla lângă ea, în poziția șezut.

Din constatările preliminare ale medicilor legiști din cadrul S.J.M.L Alba și ulterior I.M.L. Târgu-Mureș a rezultat că persoana vătămată prezenta leziuni traumatice (hematoame, plăgi contuze faciale, echimoze, hematoame și excoriații în regiunea cervicală, toracică anterioară și la nivelul membrelor superioare precum și fractură dublă mandibulare și o fractură ) care s-au putut produce prin lovire cu corpuri dure și care necesită pentru vindecare un număr de 45-50 de zile de îngrijire medicală, dacă nu survin complicații. S-a mai concluzionat că leziunile constatate la nivelul antebrațului drept au caracteristicile unor leziuni de auto apărare. De asemenea, s-a constatat că leziunile nu au pus în primejdie viața victimei.

Audiat fiind, inculpatul a recunoscut comiterea infracțiunii de violență în familie.

În baza art. 396 alin. 2 şi 10 Cod procedură penală, raportat la art. 199 alin. (1) Cod penal rap. la art. 193 alin. (2) și alin. (2 ind.1) lit. c) Cod penal condamnă inculpatul la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de violență în familie prev. de art. 199 alin. (1) Cod penal rap. la art. 193 alin. (2) și alin. (2 ind.1) lit. c) Cod penal în dauna persoanei vătămate (faptă din 19.06.2024). Pedeapsa urmează a fi executată efectiv în regim de detenţie.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. a) Cod procedură penală raportat la art. 72 Cod penal deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata măsurii preventive a reţinerii şi durata arestării preventive începând cu data de 20.06.2024 la zi.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Fosta șefă a DAS Sebeș, acuzată că și-a însușit peste 135.000 de lei din banii pentru ajutoare sociale, acord de recunoaștere a vionivăției

sebesinfo.ro

Publicat

în

Fostă șefă a Direcției Generale de Asistență Socială, Medicală și Comunitară Sebeș a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba pentru infracțiuni de delapidare, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, participație improprie la fals intelectual și uz de fals.

Femeia, angajată în instituție în 2005 și care a deținut funcția de director general interimar în perioada mai 2020 – august 2022, a fost acuzată că a provocat un prejuduciu de 135.828 de lei prin însușirea din casierie a unor sume de bani provenind din ajutoarele de urgență, indemnizații pentru persoanele cu handicap grav, servicii de îngrijire la domiciliu și suplimente pentru căldură.

„În perioada iunie 2020-august 2022, perioadă de timp în care a preluat temporar sau a exercitat atribuțiile funcției de director executiv/director general și a avut calitatea de ordonator terțiar de credite, folosindu-se de ascendentul profesional pe care îl avea supra casierului unității, inculpata a procedat la ridicarea în mod repetat a unor sume de bani din casierie sub pretextul că va achita personal beneficiarilor ajutoarele de urgență și indemnizațiile de handicap, sume de bani pe care și le-a însușit”, se afirmă în acordul de recunoaștere a vionovăției.

Procurorii susțin că aceasta a conceput și completat/redactat anchete sociale, referate și procese-verbale de acordare a ajutorului de urgență (documente necesare pentru a se dispune acordarea prestațiilor sociale), semnându-le pe seama funcționarilor publici și a beneficiarilor, fără drept şi fără consimţământul acestora, și a falsificat prin contrafacerea subscrierii state de plată, atestând în mod nereal predarea sumelor de bani destinatarilor.

În final, femeia (C. A.) a fost de acord, prin documentul semnat cu Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, să fie condamnată la pedeapsa de 2 ani și 11 luni de închisoare, cu suspendare sub supraveghere pe un termen de 3 ani. Pe lângă alte obligații, aceasta va trebui să presteze muncă în folosul comunității pe o perioadă de 90 de zile.

Anchetatorii au constatat că, în noiembrie 2022, a achitat la bugetul municipiului Sebeș suma de 104.376 de lei. Administrația locală s-a constituit parte civilă în dosar cu un rest de 30.856 de lei. Ulterior, în 25 noiembrie 2022, femeia a mai restituit suma de 12.500 de lei, iar 500 de lei i-a plătit personal unei beneficiare care a fost păgubită.

Acordul de recunoaștere a vionovăției a fost admis de Judecătoria Sebeș printr-o hotărâre pronunțată în 30 octombrie 2024. Instanța a desființat mai multe înscrisuri folosite în activitatea infracțională, respectiv anchete sociale, referate și state de plată. Ancheta datează din septembrie 2022, când polițiștii și procurorii au efectuat percheziții la Sebeș, femeia fiind reținută pentru 24 de ore.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Sebeș Info și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Politică

Știrea ta

Societate

Sport

Economie

Din Județ

Cele mai citite știri

sebesinfo, stiri sebes, informatii sebes